pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CATEHEZĂ 

Cateheze despre Sfântul Paul
sursa: www.pastoratie.ro

VIII. A doua călătorie misionară

Considerații generale

După Conciliul de la Ierusalim, Paul, împreună cu Baraba, cu Iuda și Sila s-au întors la Antiohia pentru a face cunoscută hotărârea luată în privința admiterii păgânilor în Biserică. La puțin timp, a hotărât să revadă împreună cu Barnaba comunitățile pe care le formase. Existând însă o neînțelegere în privința lui Marcu, Paul a plecat doar cu Sila, Barnaba, împreună cu Marcu plecând în insula Cipru.

Astfel, trecând prin Tars, s-a oprit un timp la Derbe, apoi la Listra, în Turcia de astăzi, de unde l-au luat cu ei și pe Timotei. Trecând prin diferite cetăți îi învățau pe toți să țină cele rânduite de apostoli și de preoții de la Ierusalim. Iar Bisericile se întăreau în credință și creșteau ca număr (cf. Fap 16,4-5).

După ce au străbătut Frigia și Galația, voind să meargă în Bitinia, regiuni situate în Turcia de astăzi, Duhul Sfânt i-a oprit să mai continue predicare evangheliei în Asia, și printr-o viziune i-a orientat spre Macedonia, adică spre Occident. În viziune, apostolul Paul a văzut un bărbat care îl ruga: "Vino în Macedonia și ajută-ne și pe noi!" (Fap 16,9).

În urma acestei viziuni, de la Troas, din vestul Turciei de astăzi au plecat la Samotracia, la Neapolis, apoi la Filipi, toate cetăți ale Macedoniei, pe atunci parte din Imperiul Roman.

La Filipi au întâlnit-o pe Lidia, care, după ce s-a botezat, ea și întreaga ei casă, i-au primit pe apostoli în casa ei. Tot aici au fost bătuți cu vergi, arestați și aruncați în închisoare, din cauza predicii lor. A doua zi au fost eliberați și rugați să plece din acel ținut.

După ce au trecut prin Amfipolis și Apolonia, a mers la Tesalonic, în Grecia de astăzi, apoi la Bereea. Sila și Timotei au rămas la Bereea, iar Paul a fost condus până la Atena. Aici a mers în Areopag, locul în care de obicei veneau și discutau oamenii învățați ai timpului. Vorbindu-le despre Isus Cristos și despre evanghelia sa, atenienii îl ascultau cu atenție, dar când Paul a amintit despre învierea morților, cei prezenți i-au spus: "Despre aceasta te vom asculta altădată! (Fap 17,32). Totuși și aici au fost câteva persoane care au crezut cuvântul spus de Paul, iar printre ei era Dionisie Areopagitul și o femeie cu numele Damaris (cf. Fap 17,34).

De la Atena a mers la Corint unde a rămas timp de un an și șase luni, predicând evanghelia și convertind pe mulți la credința în Cristos. După alte prigoane, mai ales din partea iudeilor prezenți la Corint, cu o corabie, s-a întors în Asia, la Efes, în Turcia de astăzi, apoi la Cezareea, pentru scurt timp la Ierusalim, după care a mers din nou la Antiohia. Era sfârșitul celei de-a doua călătorii misionare.

Obiectiv

Perseverență în mărturisirea credinței.

Învățătură

Prima parte a celei de-a doua călătorii se desfășoară cu prioritate în ținuturile Asiei. De fapt, dacă nu ar fi avut viziunea prin care un bărbat îl chema insistent în Macedonia, Paul nici nu intenționa să intre în Europa. Strigătul acelui bărbat, profetic în felul său, este imperios necesar pentru Europa, mai ales în condițiile relativismului, consumismului și a hedonismului de astăzi.

Trecerea apostolului Paul din Orient spre Occident, la dorința macedoneanului, trebuie să fie modelul, mai ales al celor chemați, să vestească evanghelia și să nu fie surzi la glasul de multe ori greu de deslușit al celor care strigă după Cristos.

Cu siguranță, evanghelia nu a intrat pentru prima dată în Europa prin apostolul Paul. Nu trebuie să-i uităm pe romanii prezenți în ziua de Rusalii la Ierusalim și care au fost martorii evenimentelor minunate petrecute cu acea ocazie.

Un aspect care se pare că va continua să însoțească de acum înainte vestirea cuvântului evangheliei, îl reprezintă persecuțiile.

La Filipi, când evanghelia începe să devină normă de viață pentru cei care o îmbrățișează, e vorba de acceptarea Botezului de către Lidia și de către toți cei din casa ei, acest lucru nu este pe placul multora dintre locuitori, iar apostolii sunt învinuiți pe nedrept și arestați. Credința însă este mai puternică chiar și decât lanțurile.

Ori de câte ori dușmanii evangheliei vor să n-o mai audă, îi pun în închisoare pe ucenicii lui Isus. Poate că astfel una dintre prioritățile intrării în împărăția lui Dumnezeu a devenit în viziunea lui Isus Cristos și vizitarea celor din închisoare.

Dialoghează!

- În ce măsură se aseamănă cea de-a doua călătorie a apostolului Paul cu prima? Ce aduce ea nou și care sunt particularitățile care o diferă de prima?

- Nominalizați câteva din aspectele noi ale acestei călătorii, neprevăzute de apostolul Paul, dar împlinite cu responsabilitate.

- După ce un preot, bine informat, face o mică prezentare a misiunilor noastre diecezane din Kenya, din Coasta de Fildeș și din Ecuador în lumina celei de-a doua călătorii a apostolului Paul, care ar fi aspectele negative? Dar aspectele pozitive?

- Cum putem deveni astăzi misionari ai cuvântului lui Dumnezeu, în condițiile în care sunt atât de puține persoanele care au cu adevărat vocație de misionar?

- Ce impresionează în mod special la apostolul Paul în această călătorie?

Citește!

Fap 15,40-18,22

Roagă-te!

Doamne, nici măcar oboseala, lanțurile, pericolele de pe mare și de pe uscat, nu l-au putut opri pe apostolul Paul să înainteze în câmpul pe care l-ai chemat să ducă vestea cea bună a evangheliei tale. Harul tău l-a însoțit întotdeauna.

Însoțește-ne și pe noi, Doamne, cu harul tău.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire