pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CULTURA VIEȚII 

Întrebări despre avort
pr. Claudiu Dumea

achizitionare: 15.03.2001; sursa: Editura Presa Bună

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior

26. Practicarea avortului schimbă imaginea magistratului?

Legalizarea și medicalizarea avortului prevestesc o schimbare radicală în modul de a gândi al magistratului și al judecătorului.

Experiența arată că în țările în care avortul a fost legalizat, judecătorii nu au practic posibilitatea de a face să fie respectată legea. Majoritatea dispozițiilor legii referitoare la avort transferă medicului competența judecătorului. Judecătorul este astfel frustrat de funcția sa principală care este aceea de a face să fie respectată viața omului mai înainte de a face să fie respectate bunurile omului. Urmează de acum ca judecătorii să aibă posibilitatea de a apăra mai mult proprietățile oamenilor și mai puțin viața unor categorii de ființe umane. Pentru judecători se deschide următoarea perspectivă: dacă nu au fost în stare să facă să fie respectată viața copilului nenăscut, nu vor fi în stare, în viitor, când va veni cazul, să facă să fie respectată nici viața bătrânilor, a bolnavilor incurabili, a handicapaților și a altor categorii de persoane nedorite sau considerate inutile, neproductive.
 

27. Pot coexista cele două concepții opuse: una în favoarea, cealaltă împotriva avortului?

«Chiar dacă majoritatea cetățenilor ar aproba legislația care autorizează avortul liber, ceea ce nu credem, ar trebui să se țină cont de convingerile profunde ale celor care se împotrivesc acestei legislații dacă nu vrem să-i excludem total de la viața societății. Nu e de-ajuns să se spună că cine nu crede în avortul liber nu trebuie obligat să-l practice. Aceasta ar fi ca și cum ai spune cuiva care ar trăi în Germania nazistă: "Nu te îngrijora, mâinile îți sunt curate: nu ești obligat să faci de gardă la lagărul de exterminare." Pentru a continua să susțină un guvern care aprobă uciderea ființelor nevinovate, o persoană trebuie să înceapă, desigur, prin pierderea propriei moralități, oricare ar fi gradul acesteia. Printre senatorii de New York s-a găsit măcar unul care a refuzat să aprobe noul buget preventiv în fiecare articol al său, atâta vreme cât acesta prevede acordarea de bani "pentru a ucide copii".» (Richard Smith, Commonweal, 12 noiembrie 1971)


 
28. Există vreun punct asupra căruia atât susținătorii, cât și adversarii avortului să cadă de acord?

Atât susținătorii, cât și adversarii avortului cad de acord asupra unui singur punct și anume: că avortul este întotdeauna un faliment. În schimb, atitudinea în fața falimentului este diferită. Susținătorii avortului capitulează în fața falimentului și chiar îl programează. Adversarii avortului se străduiesc pe toate căile să-l prevină, știind bine că nu e vorba de o fatalitate și că el poate fi evitat.

29. Există vreo alternativă la avort?

O alternativă la avort este adoptarea copilului. Dacă sunt mame care nu au forța de a aduce pe lume copilul pe care l-au conceput, sunt de asemeni multe familii care nu pot avea copii și ar vrea să adopte.

De altfel multe femei ar renunța la avort dacă ar ști o familie care, după naștere, să-i primească copilul, să-l iubească și să-l întrețină ca pe propriul copil. O mai bună informare și o legislație care să faciliteze adopția, inclusiv acordarea de ajutoare din partea statului familiilor care doresc să adopte copii, ar salva viețile multor copii.

Fără îndoială că e dureros pentru o mamă să renunțe la propriul copil, constrânsă fiind să trăiască fără a mai ști ceva de soarta lui. Însă tocmai dragostea față de copil trebuie să o determine pe mamă să-l încredințeze altei familii dacă ea nu are posibilitatea să-l întrețină și să-i dea educația corespunzătoare. Căci ce e de preferat? Să-l avorteze și să fie torturată toată viața de gândul: mi-am ucis copilul? Sau: să-l așeze în brațele unor părinți adoptivi care să-i poarte de grijă? Dacă o asemenea mamă este creștină și își iubește copilul, ea poate fi încurajată în gestul ei de a-și oferi din iubire copilul de cuvintele Scripturii:

«Dumnezeu atât de mult a iubit lumea, încât l-a oferit pe unicul său Fiu.»

«El ne-a iubit atât de mult încât și-a dat viața pentru noi.»


 
30. Depenalizarea și legalizarea avortului constituie o amenințare serioasă pentru societate?

Simona Weil scria lui G. Bernanos:

«După ce autoritățile pământești și spirituale au izolat un grup de ființe umane de cel pentru care viața are un preț, nu e nimic mai natural pentru om decât să ucidă. Când știi că e posibil să ucizi fără a risca să fii pedepsit sau dojenit, ucizi; ba chiar se oferă zâmbete încurajatoare celor care ucid. Dacă din întâmplare încerci la început puțin dezgust, taci și îl sufoci foarte repede, de teamă să nu treci în ochii altora lipsit de bărbăție.»


 
31. Biserica Catolică nu ar trebui să țină cont de evoluția moravurilor și să-și schimbe concepția despre păcat?

Dacă Biserica iartă păcatele, ea nici într-un caz nu poate să le aprobe. Cristos a dat putere Bisericii să-i ierte pe păcătoșii care se căiesc, dar nu i-a dat putere să declare că nu este păcat ceea ce este păcat. Avortul, eutanasia și orice formă de violență împotriva vieții lovește nu numai în om, dar și în Dumnezeu. Sunt lucruri disciplinare supuse schimbării, asupra cărora Biserica poate interveni, le poate modifica. Dar sunt legi morale, este Decalogul în care intră porunca: «Să nu ucizi!», de care Biserica nu se poate atinge, nu le poate desființa, chiar dacă toată lumea le încalcă.

Au existat întotdeauna păcătoși care și-au recunoscut păcatele. Elementul nou care apare când este vorba de avort stă în faptul că astăzi este negat păcatul; nu se mai ține cont de legea divină. Deoarece declară bun ceea ce este rău, omul uzurpă prerogativele Creatorului și i se substituie lui Dumnezeu. Nu numai că refuză să vadă și să recunoască răul în ceea ce face, dar declară că e bine răul pe care-l face. Închizând ochii în fața păcatului, omul se sustrage de la iertarea și de la mântuirea pe care Dumnezeu i-o oferă. Acesta este păcatul împotriva Duhului Sfânt.e ..

32. Sunt și alte motive pentru care creștinii se împotrivesc avortului?

Morala creștină subscrie fără rezerve regulii de aur a moralei universale: «Să nu faci altuia ceea ce nu ai vrea să ți se facă ție.»

În plus, creștinul știe că forțele răului lucrează în lume și că Isus a venit pe pământ ca să-i salveze pe toți oamenii. Aceste forțe ale răului, neputând să-l distrugă pe Dumnezeu, încearcă să îl distrugă pe om care este imaginea vie a lui Dumnezeu pe pământ din prima clipă până în ultima clipă a vieții sale. Creștinul este convins că toți oamenii au primit existența de la Dumnezeu și, ca atare, toți oamenii sunt frați între ei. Prin urmare orice om trebuie să fie nu numai iubit, dar și respectat, deoarece el reflectă ceva din bunătatea și frumusețea lui Dumnezeu și este destinat vieții veșnice.
 


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire