pregateste pagina pentru tiparire

































 
 MEDITAȚII 

Reflecția săptămânii

Inapoi la cuprins

Cine câștigă?
- 26 mai 2010 -

Am văzut odată un tricou cu binecunoscuta sentință "Gott ist tot" (Dumnezeu a murit), urmată de semnătura autorului ei: "Nietzsche." Pe același tricou, șugubeață, replica: "Nietzsche ist tot" (Nietzsche a murit). Semnat: "Gott".

În fața încercărilor de tot felul care ne copleșesc - calamități naturale, războaie, boli, decese ale celor dragi, atacuri de tot felul împotriva vieții, căsătoriei și familiei ori împotriva Bisericii - adesea ne întrebăm: "Unde ești, Doamne? Cum poți permite așa ceva? Cui ne lași?"

De câte ori n-am auzit remarci ca acestea: "Unde era Dumnezeu la Auschwitz? Poate fi bun un Dumnezeu care lasă asemenea grozăvii să se întâmple?" Ce răspuns convingător putem da?

Am avut de curând privilegiul de a face un pelerinaj la Torino, unde ne-am dus să vedem Sfântul Giulgiu. În fața tuturor rănilor imprimate pe pânză, de la cele cauzate de coroana de spini până la găurile de la picioare, un prieten, cutremurat, a șoptit: "Toate acestea pentru mine..."

În ritul bizantin, bucata de pâine folosită pentru împărtășanie are imprimată în mijloc un pătrat, împărțit de o cruce în patru alte pătrate mai mici, în care sunt următoarele litere: IC XC NI KA, care, în greacă, înseamnă "Isus Cristos învinge".

Când privim pâinea și vinul, transformate în trupul și sângele lui Isus, ne gândim oare la victoria Lui, care este împotriva păcatului și a morții, obținută, odată pentru totdeauna, pe cruce? Un astfel de dar este cu adevărat neprețuit și nu poate fi meritat de nimeni. Cu toate acestea, oridecâteori spunem "nu" păcatului și ne unim cu Cristos cel mort și înviat și ne împărtășim cu trupul și sângele Lui dătătoare de viață, și noi ne asociem victoriei Lui!

Crucea este simbol de biruință, după cum ne amintește Constantin cel Mare care a câștigat în 312 p. Chr. bătălia de la Pons Milvius împotriva lui Maxențiu după ce, înștiințat în vis, a inaugurat crucea ca stindard: In hoc signo vinces!

Un nepot al lui Constantin, Iulian, care și-a câștigat trista poreclă de "Apostatul", fiind săgetat mortal într-o bătălie cu perșii în anul 363, se spune că ar fi strigat "Ai învins, Galileene!", recunoscând în victoria dușmanilor mâna lui Dumnezeu pe Care Îl părăsise.

Înainte de a-Și începe pătimirea, Isus, anunțându-le ucenicilor cele ce vor urma, i-a încurajat cu aceste cuvinte: "Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!" (In 16, 33) Oare cum ar putea un Dumnezeu Care nu L-a cruțat pe unicul Său Fiu de moartea pe cruce tocmai ca să le dea viață celor morți prin păcat, Care apoi, după învierea și înălțarea lui Isus, ni L-a trimis pe Spiritul Sfânt, Mângâietorul, Spiritul adevărului, Care în sfârșit ne hrănește cu pâinea cea de toate zilele - cum ar putea acest Dumnezeu, Tatăl nostru, să ne abandoneze în încercările noastre mici și mari?

Să nu ascultăm șoapta celui rău, ci, împreună cu Sf. Josemaria Escriva, să credem cu tărie că Dumnezeu nu pierde nicio bătălie!

Andrei Goția
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire