www.profamilia.ro /catehism.asp?mic=3
 
 CATEHISM 

Catehismul Romano-Catolic
achizitionare: 25.08.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

PARTEA A III-A

DESPRE SACRAMENTE


1. DESPRE HAR

190. Ce este harul?
Harul este un dar suprafiresc pe care ni-l da Dumnezeu spre mântuirea noastra, pentru meritele lui Isus Cristos.

191. De câte feluri este harul?
Harul este de doua feluri: harul lucrator si harul sfintitor.

192. Ce este harul lucrator?
Harul lucrator este un ajutor suprafiresc trecator prin care Dumnezeu ne lumineaza mintea si ne întareste vointa ca sa putem face binele si sa fugim de rau.

193. Avem nevoie de harul lucrator?
Avem nevoie de harul lucrator, caci fara el nu putem face nimic vrednic pentru mântuirea noastra.

194. Ce este harul sfintitor?
Harul sfintitor este un dar suprafiresc prin care din pacatosi devenim drepti, fii ai lui Dumnezeu si mostenitori ai împaratiei cerului.

195. Cum pierde omul harul sfintitor?
Omul pierde harul sfintitor chiar si printr-un singur pacat de moarte.


2. DESPRE SACRAMENTE ÎN GENERAL

196. Ce este un sacrament sau o taina?
Un sacrament sau o taina este un semn vazut, orânduit de Isus Cristos, prin care dobândim harul nevazut, pentru sfintirea sufletelor noastre.

197. Câte sacramente a orânduit Isus Cristos?
Isus Cristos a orânduit sapte sacramente sau taine.

198. Care sunt cele sapte sacramente?
Cele sapte sacramente sunt: 1. Botezul; 2. Mirul; 3. Euharistia; 4. Pocainta; 5. Maslul; 6. Preotia; 7. Casatoria.

199. Cum se împart sacramentele?
Sacramentele se împart în:

  1. sacramentele celor vii si sacramentele celor morti;
  2. sacramentele care nu se pot primi decât o singura data si sacramentele care se pot primi de mai multe ori.
200. Care sunt sacramentele celor vii?
Sacramentele celor vii sunt: 1. Mirul; 2. Euharistia; 3. Maslul; 4. Preotia; 5. Casatoria.

201. Pentru ce se numesc sacramentele celor vii?
Sacramentele acestea se numesc ale celor vii pentru ca acela care le primeste trebuie sa aiba viata suprafireasca, adica harul sfintitor.

202. Care sunt sacramentele celor morti?
Sacramentele celor morti sunt: 1. Botezul; 2. Pocainta.

203. De ce se numesc acestea sacramentele celor morti?
Sacramentele acestea se numesc ale celor morti pentru ca ele pot fi primite de catre cei morti sufleteste.

204. Care sacramente nu se pot primi decât o singura data?
Botezul, Mirul si Preotia nu se pot primi decât o singura data, pentru ca ele întiparesc în suflet un semn de nesters, numit caracter.


3. DESPRE BOTEZ

205. Ce este Botezul?
Botezul este cel dintâi si cel mai necesar sacrament, prin care ni se iarta pacatul stramosesc precum si toate pacatele facute înainte de Botez si devenim crestini.

206. De ce este Botezul cel dintâi sacrament?
Botezul este cel dintâi sacrament pentru ca înainte de Botez nu putem primi nici un alt sacrament.

207. Pentru ce Botezul este cel mai necesar sacrament?
Botezul este cel mai necesar sacrament pentru ca fara Botez nu ne putem mântui.

208. Ce dobândim prin sacramentul Botezului?
  1. Prin sacramentul Botezului dobândim harul sfintitor, prin care ni se iarta pacatul stramosesc si toate celelalte pacate.
  2. Botezul ne face fii ai lui Dumnezeu, membri ai Bisericii si mostenitori ai împaratiei cerului.
209. Cine trebuie sa boteze?
Numai preotul trebuie sa boteze; dar la nevoie poate boteza orice om.

210. Cum se boteaza la nevoie?
La nevoie se boteaza astfel: acela care boteaza toarna apa pe capul celui ce primeste Botezul si în acelasi timp zice: N., eu te botez în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh".


4. DESPRE MIR SAU CONFIRMATIUNE

211. Ce este Mirul sau Confirmatiunea?
Mirul sau Confirmatiunea este un sacrament prin care dobândim pe Duhul Sfânt cu darurile lui, ca sa putem marturisi cu tarie credinta crestina.

212. Care sunt darurile Sfântului Duh?
Darurile Sfântului Duh sunt:
1.întelepciunea; 2.întelegerea;3.taria; 4.stiinta; 5.sfatul; 6.evlavia; 7.frica de Dumnezeu.

213. Este trebuincios pentru mântuire sacramentul Mirului?
Sacramentul Mirului nu este neaparat trebuincios pentru mântuire, dar nu face bine acela care nu-l primeste din nepasare.

214. Cum trebuie sa ne pregatim pentru primirea sfântului Mir?
Pentru primirea sfântului Mir trebuie sa ne pregatim curatindu-ne sufletul cel putin de toate pacatele de moarte si cerând lui Dumnezeu darurile Duhului Sfânt.

215. Cine miruieste?
Miruieste numai episcopul, dar la nevoie poate mirui si un preot.


5. DESPRE SFÂNTA EUHARISTIE

216. Ce este sfânta Euharistie?
Sfânta Euharistie este un sacrament care cuprinde adevaratul trup si sânge al lui Isus Cristos, sub chipul pâinii si vinului, pentru hrana sufletului nostru.

217. Când a orânduit Isus Cristos sfânta Euharistie?
Isus Cristos a orânduit sfânta Euharistie la cina de pe urma, când a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o si a dat-o apostolilor sai zicând: "Luati si mâncati: acesta este trupul meu"... Dupa care a luat potirul cu vin, l-a binecuvântat si l-a dat lor zicând: "Beti din acesta toti, acesta este sângele meu: ...aceasta sa o faceti în amintirea mea".

218. Ce s-a întâmplat cu pâinea si cu vinul dupa ce Isus Cristos a zis aceste cuvinte?
Dupa ce Isus Cristos a zis aceste cuvinte, pâinea si vinul s-au prefacut în adevaratul sau trup si adevaratul sau sânge.

219. Cui a dat Isus Cristos puterea de a preface pâinea si vinul în trupul si sângele sau?
Isus Cristos a dat aceasta putere apostolilor când le-a zis: "Aceasta sa o faceti în amintirea mea".

220. La cine a trecut de la apostoli aceasta putere?
Aceasta putere a trecut de la apostoli la episcopi si preoti.

221. Pentru ce a rânduit Isus Cristos sfânta Euharistie?
Isus Cristos a rânduit sfânta Euharistie:
  1. spre a se jertfi pentru noi la sfânta liturghie;
  2. spre a ni se da ca hrana sufleteasca în sfânta Împartasanie.

6. DESPRE SFÂNTA JERTFA A LITURGHIEI

222. Când se prefac pâinea si vinul în trupul si sângele lui Isus Cristos?
Pâinea si vinul se prefac în trupul si sângele lui Isus Cristos în timpul sfintei liturghii.

223. Ce este sfânta liturghie?
Sfânta liturghie este jertfa Noului Testament, în care Domnul nostru Isus Cristos, sub chipul pâinii si al vinului, se jertfeste Tatalui sau ceresc, prin mâinile preotului.

224. Cui se aduce jertfa sfintei liturghii?
Jertfa sfintei liturghii se aduce lui Dumnezeu.

225. În ce scop se aduce lui Dumnezeu jertfa sfintei liturghii?
Jertfa sfintei liturghii se aduce lui Dumnezeu:
1. ca adoratie;
2. ca multumire pentru binefacerile lui;
3. pentru a dobândi iertarea pacatelor noastre si usurarea suferintelor sufletelor din purgator.

226. Care sunt partile cele mai însemnate ale sfintei liturghii?
Partile cele mai însemnate ale sfintei liturghii sunt: liturgia cuvântului si liturgia euharistica.


7. DESPRE SFÂNTA CUMINECATURA SAU ÎMPARTASANIE

227. Ce primim în sfânta Cuminecatura sau Împartasanie?
În sfânta Cuminecatura sau Împartasanie primim adevaratul trup si sânge al lui Isus Cristos, împreuna cu sufletul si dumnezeirea lui.

228. Când trebuie sa ne împartasim?
Trebuie sa ne împartasim:
  1. cel putin o data pe an, în timpul Pastilor;
  2. când suntem grav bolnavi.
Însa dorinta Bisericii este sa ne împartasim cât mai des.

229. Ce haruri ne da Sfânta Împartasanie?
  1. Sfânta Împartasanie ne uneste cu Isus Cristos.
  2. Slabeste înclinarile rele si ne da putere sa facem binele.
  3. Ne da chezasia învierii si a fericirii vesnice.
230. Primeste fiecare om aceste haruri prin sfânta Împartasanie?
Primeste aceste haruri numai acela care se împartaseste în chip vrednic, adica acela care nu este vinovat de nici un pacat de moarte.

231. Ce trebuie sa faca înainte de a se împartasi cel care se stie vinovat de vreun pacat de moarte?
Acela care se stie vinovat de vreun pacat de moarte, înainte de a se împartasi trebuie sa faca o spovada buna.

232. Ce pacat face acela care se împartaseste stiindu-se vinovat de vreun pacat de moarte?
Acela care se împartaseste stiindu-se vinovat de vreun pacat de moarte face un pacat mare, numit sacrilegiu, caci primeste în chip nevrednic Trupul si Sângele lui Isus Cristos.

233. Ce ni se mai cere când mergem la sfânta Împartasanie?
Când mergem la sfânta Împartasanie ni se mai cere:
  1. sa ne rugam cu evlavie lui Dumnezeu;
  2. sa nu mâncam nici sa nu bem nimic cel putin o ora pâna la momentul împartasirii.
234. Ce trebuie sa facem dupa ce ne-am împartasit?
Dupa ce ne-am împartasit trebuie sa ne închinam cel putin un sfert de ora, multumind lui Dumnezeu pentru marele har primit.


8. DESPRE POCAINTA SAU SPOVADA

235. Ce este Pocainta sau Spovada?
Pocainta sau Spovada este un sacrament prin care preotul, în numele lui Dumnezeu, iarta pacatele, daca omul se caieste de ele, le marturiseste si este hotarât sa nu mai pacatuiasca.

236. Când a orânduit Isus Cristos sacramentul Pocaintei?
Isus Cristos a orânduit sacramentul Pocaintei dupa învierea sa, când a zis apostolilor: "Primiti pe Duhul Sfânt: cui veti ierta pacatele le vor fi iertate si cui le veti tine le vor fi tinute".

237. La cine a trecut de la apostoli puterea de a ierta pacatele?
Puterea de a ierta pacatele a trecut de la apostoli la episcopi si preoti.

238. Pot fi iertate toate pacatele prin sacramentul Pocaintei?
Prin sacramentul Pocaintei pot fi iertate toate pacatele facute dupa Botez, fie ele cât de mari.

239. Ce ne da Dumnezeu prin sacramentul Pocaintei?
Prin sacramentul Pocaintei Dumnezeu
  1. ne iarta pacatele facute dupa Botez;
  2. ne iarta pedeapsa vesnica si cel putin o parte din pedeapsa vremelnica;
  3. ne da înapoi harul sfintitor, daca l-am pierdut printr-un pacat de moarte, sau ni-l sporeste, daca nu l-am pierdut;
  4. ne mai da haruri lucratoare, care ne ajuta sa facem binele si sa fugim de rau.
240. Câte lucruri sunt trebuincioase ca sa primim cu vrednicie sacramentul Pocaintei?
Ca sa primim cu vrednicie sacramentul Pocaintei sunt trebuincioase cinci lucruri: 1. cercetarea cugetului; 2. cainta; 3. propunerea; 4. spovada sau marturisirea pacatelor; 5. împlinirea pocaintei.


9. DESPRE CERCETAREA CUGETULUI

241. Cum trebuie sa începem cercetarea cugetului?
Trebuie sa începem cercetarea cugetului chemând în ajutor pe Sfântul Duh.

242. Cum facem cercetarea cugetului?
Facem cercetarea cugetului întrebându-ne cum si de câte ori am pacatuit împotriva poruncilor lui Dumnezeu si ale Bisericii.

243. Trebuie sa ne aducem aminte si de numarul pacatelor?
Trebuie sa ne aducem aminte de numarul pacatelor de moarte.

244. Cum ne putem aduce aminte de pacatele noastre?
Ne putem aduce aminte de pacatele noastre gândindu-ne cum ne-am purtat în biserica, la scoala, acasa cu parintii, pe strada, la lucru, singuri si cu altii etc.


10. DESPRE CAINTA SI PROPUNERE

245. Ce este cainta?
Cainta este durerea sufletului si ura împotriva pacatelor facute, cu hotarârea de a nu mai pacatui.

246. Cum trebuie sa fie cainta?
Cainta trebuie sa fie adânca, din toata inima.

247. Trebuie sa ne caim de toate pacatele facute?
Trebuie sa ne caim cel putin de toate pacatele de moarte.

248. Din ce motiv trebuie sa ne caim de pacate?
Cainta trebuie sa fie suprafireasca, adica sa ne caim ca am mâniat pe Dumnezeu si ne-am facut vrednici de pedeapsa vesnica a iadului.

249. De câte feluri poate fi cainta?
Cainta poate fi de doua feluri: desavârsita si nedesavârsita.

250. Când este cainta desavârsita?
Cainta este desavârsita când ne caim de pacatele noastre:
  1. pentru ca prin ele am mâniat pe Dumnezeu, de la care avem toate si care ne iubeste mai mult decât cel mai bun parinte;
  2. pentru ca prin pacatele noastre l-am mâniat pe Isus Cristos, care s-a facut om, a suferit si a murit pe cruce pentru noi.
251. Când este cainta nedesavârsita?
Cainta este nedesavârsita când ne caim de pacatele noastre pentru ca prin ele am pierdut împaratia cerului si ne-am facut vrednici de pedeapsa vesnica a iadului.

252. Ce dobândim prin cainta desavârsita unita cu dorinta de a ne spovedi?
Prin cainta desavârsita unita cu dorinta de a ne spovedi dobândim îndata iertarea pacatelor, dar nu si dreptul de a ne împartasi. Pentru aceasta este necesara spovada sacramentala.

253. Pentru ca spovada sa fie buna, trebuie sa avem cainta desavârsita?
Pentru ca spovada sa fie buna, ajunge si cainta nedesavârsita.

254. În afara de sacramentul pocaintei, când trebuie sa desteptam în noi cainta desavârsita?
În afara de sacramentul Pocaintei trebuie sa desteptam în noi cainta desavârsita:
  1. când ne aflam în primejdie de moarte;
  2. ori de câte ori am avut nefericirea sa facem un pacat de moarte si nu avem prilejul de a ne marturisi îndata.
255. Ce este propunerea?
Propunerea este vointa tare de a ne îndrepta viata si de a ne feri de orice pacat.

256. La ce trebuie sa fie hotarât cel ce are cainta si propunere adevarata?
Cel ce are cainta si propunere adevarata trebuie sa fie hotarât a se feri cel putin de toate pacatele de moarte si de prilejul ce duce la pacatul de moarte.

257. Ce întelegem prin prilejul de pacat?
Prin prilejul de pacat întelegem orice împrejurare prin care omul poate fi dus cu usurinta la pacat de moarte.

258. Putem dobândi iertarea pacatelor fara cainta si fara propunere?
Fara cainta si fara propunere nu putem dobândi iertarea pacatelor.

259. Când trebuie sa desteptam în noi cainta?
Mergând la spovada, trebuie sa desteptam în noi cainta înainte de a ne spovedi (marturisi) pacatele, sau cel putin înainte de a primi de la preot dezlegarea pacatelor (absolutiunea).

260. Spune un act de cainta!
Îmi pare rau din adâncul inimii de toate pacatele mele, pentru ca prin ele am suparat pe Dumnezeu; de aceea cu ajutorul harului sau, ma hotarasc sa nu mai pacatuiesc pe viitor.


11. DESPRE MARTURISIRE SAU SPOVADA SI DESPRE POCAINTA (ÎNDESTULARE)

261. Trebuie sa marturisim preotului toate pacatele?
Da, trebuie sa marturisim preotului cel putin toate pacatele de moarte de care ne amintim, numarul lor si eventual împrejurarile în care le-am comis.

262. Ce împrejurari trebuie sa spovedim?
Trebuie sa spovedim acele împrejurari ale pacatelor care schimba felul lor.

263. Ce trebuie sa facem când nu ne mai aducem aminte bine de numarul pacatelor?
Când nu ne mai aducem bine aminte de numarul pacatelor de moarte, trebuie sa spunem numarul precum ni-l amintim spunând: "am facut acest pacat cam de atâtea ori pe zi, pe saptamâna, sau pe luna".

264. Suntem datori sa marturisim si pacatele usoare sau lesne-iertatoare?
Nu suntem datori sa marturisim si pacatele usoare sau lesne-iertatoare, dar este bine sa le marturisim.

265. Ce pacat face acela care ascunde la spovada un pacat de moarte?
Acela care ascunde la spovada un pacat de moarte de care-si aduce aminte nu are nici un folos din spovada si face un alt pacat de moarte (sacrilegiu).

266. Ce trebuie sa faca acela care n-a marturisit un pacat de moarte?
Daca cineva nu a marturisit un pacat de moarte fiindca l-a uitat, atunci spovada este buna si este destul daca-l marturiseste la spovada urmatoare; daca nu l-a marturisit de rusine, atunci trebuie sa spuna preotului la câte spovezi n-a marturisit acel pacat si sa marturiseasca din nou toate pacatele de moarte pe care le-a spus la acele spovezi rau facute.

267. Cum începem si cum terminam spovada?
Îngenunchem înaintea preotului, facem semnul sfintei cruci si zicem: "Marturisesc lui Dumnezeu atotputernicul si tie, parinte, pacatele mele". Dupa aceea ne marturisim pacatele. La sfârsit spunem: "Ma învinuiesc si de pacatele de care nu-mi aduc aminte, cer iertare de la Dumnezeu si de la tine, parinte, pocainta si dezlegare".

268. Ce este pocainta sau îndestularea?
Pocainta sau îndestularea este un act de ispasire pentru pacatele savârsite.

269. Când trebuie sa împlinim pocainta?
Trebuie sa împlinim pocainta în timpul hotarât de duhovnic; daca el nu hotaraste timpul, atunci este bine s-o împlinim cât se poate mai degraba, ca sa n-o uitam.


12. DESPRE INDULGENTA

270. Ce este indulgenta?
Indulgenta este iertarea pedepselor vremelnice, datorate pentru pacatele iertate, pedepse pe care ar trebui sa le suferim sau aici pe pamânt, sau în purgator.

271. Cum iarta Biserica, în numele lui Dumnezeu, pedepsele vremelnice pentru pacatele iertate?
Biserica iarta, în numele lui Dumnezeu, pedepsele vremelnice pentru pacatele iertate în virtutea autoritatii pe care o are de a distribui si aplica tezaurul meritelor lui Cristos si ale sfintilor.

272. Ce trebuie sa facem ca sa dobândim o indulgenta?
Ca sa dobândim o indulgenta, trebuie sa fim curati de orice pacat de moarte, si sa îndeplinim faptele prescrise de Biserica pentru aceasta.

273. Da câteva exemple de actiuni prescrise pentru a dobândi indulgenta.
Citirea din Sfânta Scriptura, studiul învataturii crestine, devotiunea Calea Sfintei Cruci, ascultarea atenta a predicii, recitarea Rozariului, orice fapta buna facuta în spirit de credinta etc.


13. DESPRE MASLU

274. Ce este Maslul?
Maslul este un sacrament prin care bolnavul, prin ungerea cu untdelemn sfintit si prin rugaciunea preotului, dobândeste harul lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletului si, deseori, chiar pentru sanatatea trupului.

275. Când trebuie sa primim Maslul?
Trebuie sa primim Maslul când suntem grav bolnavi, dar nu trebuie sa asteptam pâna când suntem aproape de moarte si ne-am pierdut cunostinta.

276. Suntem datori sa-i îndemnam pe bolnavi sa primeasca Maslul?
Da, suntem datori sa-i îndemnam pe bolnavi sa primeasca Maslul, caci prin acesta le facem un foarte mare bine sufletesc si trupesc.


14. DESPRE PREOTIE

277. Ce este preotia?
Preotia este un sacrament care da puterea preoteasca si harul de a putea îndeplini cu sfintenie slujbele religioase.

278. Ce daruri cuprinde puterea preoteasca?
Puterea preoteasca cuprinde darurile:
  1. de a preface pâinea si vinul în trupul si sângele lui Isus Cristos;
  2. de a ierta pacatele;
  3. de a predica cuvântul lui Dumnezeu.

15. DESPRE CASATORIE

279. Ce este casatoria?
Casatoria este un sacrament prin care doua persoane libere, barbat si femeie, se unesc pentru toata viata si primesc de la Dumnezeu harul de a-si îndeplini cu credinta si pâna la moarte îndatoririle ce decurg din ea.

280. Se pot desparti cei casatoriti?
Pentru motive grave Biserica poate îngadui celor casatoriti sa traiasca despartiti; dar ei ramân casatoriti si nici unul din ei nu se poate casatori din nou câta vreme traieste celalalt sot.

281. Care sunt îndatoririle celor casatoriti?
Îndatoririle celor casatoriti sunt:
  1. sa traiasca în unire, dragoste si credinta unul fata de celalalt pâna la moarte;
  2. sa-si creasca copiii în frica lui Dumnezeu;
  3. sa îndure cu rabdare greselile celuilalt.
282. Cum se numeste casatoria între o persoana catolica si alta necatolica, dar botezata?
Casatoria între o persoana catolica si alta necatolica, dar botezata, se numeste casatorie mixta.


16. DESPRE SACRAMENTALII

283. Ce sunt sacramentaliile?
Sacramentaliile sunt ceremonii rânduite de Biserica, sau lucruri binecuvântate de ea, pentru binele spiritual al credinciosilor. Astfel sunt: apa sfintita, binecuvântarea data de episcop si preot si altele.

284. Ce dobândim prin sacramentalii?
Prin sacramentalii dobândim iertarea pacatelor lesne-iertatoare, a pedepselor datorate pentru pacate, haruri lucratoare si marirea harului sfintitor.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/catehism.asp?mic=3
Vă rugăm să respectați drepturile de autor