www.profamilia.ro /familia.asp?medicina=38
 
 FAMILIA 

În apararea sanatatii

Inapoi la cuprins MINTE SANATOASA ÎN CORP SANATOS

Notiuni privind prevenirea si combaterea cancerului

Obiectivele educatiei sanitare a populatiei sunt:

1. Cunoasterea cauzelor posibile ale cancerului.
2. Recunoasterea precoce a semnelor de boala.
3. Adresabilitatea la medic.

Prevenirea cancerului se poate face, deci, în doua moduri:

A. Profilaxie primara: identificarea si excluderea sau reducerea factorilor de mediu sau de organism care influenteaza aparitia cancerului.

B. Profilaxie secundara: identificarea simptomelor si semnelor care sugereaza aparitia cancerului la nivelul diferitelor organe.

Denumirea de cancere (tumorile maligne) cuprinde un grup de boli caracterizate printr-o crestere anarhica si extensie la distanta, necontrolata, a tesuturilor din diferite organe. Cauzele mortii sunt: infectie, sângerare, blocarea activitatii intestinului si rinichiului, metastaze (tumori la distanta) în creier, ficat, plamân, oase.

În prezent, bolile cardiovasculare si cancerul sunt principalele cauze de mortalitate. Desi s-au produs progrese semnificative, astfel încât un bolnav din trei poate fi vindecat, cancerul ramâne ca o cauza importanta de deces.

Indicii de mortalitate prin cancer din Europa de Vest reprezinta 250-300 de decese la 100.000 de locuitori; în România fiind ceva mai redusa, datorita, în parte, proportiei crescute de populatie tânara si urbanizarii mai reduse, dar mortalitatea creste progresiv, an de an, în special cancerul pulmonar, mamar, colon-rect, ovar, sistem nervos central, cu crestere accentuata în mediul rural, pentru ambele sexe, în special la grupa de vârsta 35-64 de ani; 50 % din decese afecteaza, deci, grupa de vârsta a vietii active.

Incidenta cancerului variaza în functie de vârsta, sex, locul de origine si factorii de mediu.

Cancerul se poate dezvolta la orice vârsta, dar riscul creste cu vârsta; cea mai crescuta valoare este la grupa de vârsta de peste 60 de ani. Incidenta este egala la ambele sexe, desi mortalitatea este mai mare la barbati; dupa 60 de ani una din patru persoane decedeaza prin cancer.

Cancerul tractului respirator si digestiv este mai frecvent la barbati, iar cel al sânului si organelor genitale este mai frecvent la femei.

Factorii de mediu, în asociere cu obiceiurile si modul de viata si stare socio-economica, influenteaza aparitia unor forme de cancer.

Nu se cunosc cauzele precise la 80-90 % din cancere, totusi, exista multe informatii privind rolul factorilor de mediu si ereditari (genetici) în aparitia tumorilor maligne. Acesti factori cancerigeni pot fi: fizici, chimici, alimentari, obiceiuri personale (fumat, alcool, viata sexuala), virusuri, factori profesionali si factori genetici.

 

A. PREVENIRE PRIMARA

1. Factorii fizici

1.Radiatiile ionizante, utilizate în industrie si în medicina sau care sunt întâlnite în minele de uraniu, pot produce, dupa o perioada de latenta de câtiva ani, leucemii si alte tumori pulmonare, cutanate.

Iradierea femeii însarcinate, chiar în scop diagnostic, este interzisa; la fel, iradierea copiilor si tinerilor, se va face cu protectia maduvei osoase si a organelor genitale.

1.1. Elementele radioactive

Este cunoscuta corelatia substantelor radioactive, ca de exemplu Iod 131, cu cresterea incidentei cancerului tiroidian si a leucemiei.

1.2. Razele ultraviolete

Se cunoaste faptul ca expunerea prelungita la soare, fara protectie, duce la aparitia cancerelor de piele, mai ales în situatia actuala, când stratul de ozon din atmosfera este modificat.

Protejarea zonelor de piele expusa la soare, printr-o îmbracaminte adecvata, creme fotoprotectoare, palarii de soare si evitarea expunerii exagerate la soare, fac ca frecventa cancerelor cutanate si a melanomului malign sa scada foarte mult.

2. Factorii chimici si poluarea

Mortalitatea prin cancer este proportionala cu gradul de poluare.

2.1. Poluarea aerului, cu particule si gaze industriale, în special care contin hidrocarburi policiclice aromatice si gudroane, poate duce la cresterea incidentei cancerului aparatului respirator. Pulberile care contin azbest si nichel pot provoca cancer pulmonar si pleural.

2.2. Poluarea apei cu nitriti, nitrati, ierbicide, pesticide, fungicide este incriminata în aparitia cancerelor digestive, sarcoame de parti moi, cancere renale si ale sistemului nervos.

3. Factorii alimentari

Factorii cancerigeni alimentari:

- Alfatoxinele produse de ciuperca Aspergillus flavus, se dezvolta pe vegetale, boabe si poate induce cancer hepatic.
- Nitrozaminele care iau nastere din compusi nitrici, au efect cancerigen la nivelul tubului digestiv.
- Colorantii azoici (galbenul de unt), sunt interzisi, producând cancer hepatic.
- Dieta bogata în grasimi este incriminata în favorizarea aparitiei de cancere mamare, uterine si de colon.
- Dieta saraca în fibre vegetale si vitamine lactate.

Utilizarea excesiva a alimentelor conservate si afumate este nociva. În România, aria consumului ridicat de afumaturi în Ardeal, se suprapune cu cea a frecventei celei mai crescute prin cancerul gastric. Prajirea alimentelor în grasimi supraîncalzite, da produsi de ardere mutageni, cancerigeni; aceleasi fenomene se observa si la suprafata carnii prajite la flacara si în cafeaua prajita.

Factorii de protectie cuprind fibrele vegetale ce contin celuloza din varza, conopida, leguminoase, tarâte, contin în plus enzime antioxidante. Precursorul vitaminei A (beta-carotenul), vitamina C, E, complexul B, au un rol important protector.

Se afirma ca alimentatia rationala ar fi eficienta pentru prevenirea cancerelor digestive.

4. Obiceiuri personale

4.1. Fumatul. Este o corelatie precisa între fumat si cancerele de faringe, limba, laringe si plamân, dar este implicat si în alte cancere: esofag, vezica urinara; 1 caz din 3 decese prin cancer, se datoreaza fumatului.

Frecventa cancerelor creste cu numarul de tigari fumate pe zi, numarul de ani de fumat si vârsta la care a început fumatul. Extinderea obiceiului la tineri si femei a dus la o explozie epidemica de cancer pulmonar.

În fumul de tigara se gasesc numeroase substante cancerigene, benzpiren, N-nitrozopiperidina, gudroane; la fum sunt expusi pasiv si nefumatorii, si copiii fumatorilor. Riscul unui nefumator care traieste lânga un mare fumator este de a face cancer la fel ca si cel care fumeaza.

4.2. Alcoolul. Asociatia dintre ingestie de alcool si cancerul gurii, faringe, laringe si esofag este bine cunoscuta; asocierea cu fumatul si o igiena bucala defectuoasa, face ca aproape orice alcoolic sa faca cancer.

Consumul exagerat de bere este incriminat în aparitia cancerelor de intestin gros.

4.3. Viata sexuala. Corelatia între cancerul de col uterin si viata sexuala este bine cunoscuta. Cancerul apare mult mai frecvent la femeile care au început viata sexuala la vârste prea tinere, au avut parteneri multipli, boli venerice si o igiena deficitara atât a barbatului, cât si a femeii.

5. Profesia - Cancerele profesionale

Carcinogenii chimici si radiatiile ionizante pot produce dupa expuneri de lunga durata - 10-20 de ani, cancere cutanate, ale tractului respirator si urinar.

Aminele aromatice si colorantii (anilina) pot produce cancer de vezica.

Gudroanele, produsii de petrol, parafine, uleiurile minerale, pot produce cancer cutanat, laringian, pulmonar, vezical.

Arsenul poate produce cancere cutanate multiple; cromul si pulberile fine de lemn sau piele din industrie, pot duce la aparitia cancerelor la nivelul sinusurilor si cavitatii nazale.

Clorura de vinil, din industria maselor plastice, poate induce sarcom hepatic.

Benzenul din industria de cauciuc poate determina leucemii.

6. Factorii virotici

Desi la oameni nu exista informatii sigure, la animale de experienta s-au produs leucemii si limfoame (cancer ganglionar) cu oncarn, virusuri (virusuri oncogene cu ARN = retrovirusuri). Oncogenele (genele onc) virale sunt asemanatoare cu protooncogenele din celulele normale, iar activarea lor prin orice factori cancerigeni produce transferarea (comutarea) celulelor. Un virus oncogen care induce limfomul Burkitt si cancerul de nazofaringe este virusul Epstein-Barr.

În prezent, cu precizie se cunoaste ca aparitia cancerului de col uterin la femeia tânara este legata de infectia cu virusuri: herpes simplex tip 2 (genital) si virusul papillom, cu transmisie prin raport sexual.

Infectia comuna cu virusul hepatitic B este incriminat în aparitia cancerului hepatic.

7. Factorii genetici

Exista cancer asociat cu boli genetice; astfel, cancerul de colon apare mai frecvent la cei cu polipoza familiala; cancerul de piele la cei cu xeroderma pigmentarum. Exista familii în care apare mai frecvent cancer de colon, sân si uter; este citata familia lui Napoleon Bonaparte, în care din 11 membri, 9 au murit de cancer gastric.

Copiii cu mongolism (sindrom Down) au un risc mare de a face leucemie iar cei cu testicule necoborâte în scrot (criptorhidie) pot face cancer testicular.

8. Factorul hormonal

S-a observat efectul negativ al anticonceptionalelor si rolul lor în cancerul hepatic. Abuzul de hormoni estrogeni este incriminat în cancerul mamar si al corpului uterin.

9. Factorul psiho-emotional

S-a observat, uneori, o susceptibilitate mai crescuta la cancer a persoanelor introvertite, melancolice, care traiesc puternic agresiuni psihice stresante.

 

B. PROFILAXIA (PREVENIREA) SECUNDARA

Consta în identificarea micilor semne de debut, dar si supravegherea grupelor cu risc crescut pentru anumite localizari si modificarea stilului de viata al celor cu risc crescut si tratamentul starilor precanceroase.

Actiunile de depistare în populatie ale cadrelor sanitare trebuie sprijinite de toti oamenii, fiind bine cunoscut faptul ca a preveni un cancer este mai eficace decât a trata un cancer deja declarat.

Cele mai eficace actiuni de depistare la persoanele care nu au înca nici un semn de boala, sunt:

- examenul citologic vaginal pentru cancerul de col uterin;
- examenul clinic efectuat de medic, autopalparea si mamografie pentru cancerul de sân;
- examenul clinic periodic si radiografie toracica pentru cancerul pulmonar;
- tuseul rectal si testul hemocult pentru cancerul colo-rectal.

Persoane cu risc pentru unele cancere:

Localizare vârsta ani Factori de risc Stari precanceroase
Col uterin 40-50 de ani Activitate sexuala precoce Displazie de col
Parteneri sexuali multipli Boli venerice
Intestin gros peste 45 de ani Dieta fara fibre, cu afumaturi
Predispozitie familiala
Polipoza multipla
ORL peste 40 de ani Fumatul, alcoolismul Leucoplazie; eritroplazie
Plamân peste 45 de ani Fumatul, expunere la pulberi: azbest, crom, nichel, uraniu bronsita cronica
Piele peste 45 de ani Expunere la soare
Traumatisme, arsuri
Nevi pigmentari
Cheratoza stenila
Stomac peste 45 de ani Alimente conservate prin afumare, sarare, alimentatie saraca în fructe si legume Anemie pernicioasa, gastrita atrofica, cu hipoaciditate
Toroida 40-50 de ani Radiatii ionizante
Mamar peste 45 de ani Menarha precoce
Menopauza tardiva
Lipsa alaptarii, celibat
Predispozitie familiala
Mastopatii proliferative

 

Stari precanceroase (precursorii tumorali)

Cancerul invaziv apare dupa parcurgerea unor etape premergatoare, care au o durata lunga de timp (ani); în aceste etape tratamentul este foarte eficace. Leziunile precanceroase se observa la nivelul colului uterin, gastric, rectocolic, pulmonar, cutanat, mamar.

 

Principalele leziuni precanceroase

Localizare Factori de ris Stari precanceroase
Piele Cheratoza senila solara;
Dermatoze profesionale;
Nevii pigmentari
Trumatizati;
Arsuri repetate;
Carnificatii cutanate
pete sau/si crescaturi
ulcerate sau nu;
negi colorati
Mucoasa bucala buza leucoplazii ulcerate
sau vegetative
pete albe, ulceratii de orice fel
care nu se vindeca
Ulceratii comune
Aparat respirator polipi laviorgieni,
bronsita cronica
raguseala, tuse seaca cu cu stituri
de sânge; metaplazii atipice.
Faringe
esofag
esofagita cronica tulburari de înghitire
Stomac polipoza, gastrita atrofica
(din anemie Berner anacida)
lipsa poftei de mâncare,
scaune cu sânge
Colon - rect polipi edematos si vilos
rectocoliteulcerohemoragice
scaune cu sânge sau mucus,
constipatie
Aparat urinar polipoze; expunere profesionala Hematurie
Sân mastopatii proliferative
papilom intraductal
scurgere mamelonara
tumori în sân
Col uterin displazii severe
cervicite atipice
scurgeri vaginale
Ovar chisti benigni mari
tulburari menstruale
balonare abdominala

Obiceiuri igienice

- nefumator;
- exercitii fizice; fara alcool;
- somn de 6-8 ore;
- greutate normala;
- masa de dimineata;
- nu se manânca între mesele planificate.

 

Semnale de alarma:

1. Modificari în evacuarea intestinului sau a vezicii urinare.
2. Ulceratii care nu se vindeca.
3. Scurgeri sau sângerari neobisnuite.
4. Crescaturi în sân sau în alta parte.
5. Tulburari la înghitire.
6. Modificari ale negilor sau petelor negre.
7. Raguseala si tuse seaca.

ATENTIE! Mergeti la medic la cel mai mic semn de alarma!

 

Recomandari alimentare ale Asociatiei Americane de Cancer

1. Evitati obezitatea; incidenta cancerelor de col uterin, vezica biliara, rinichi, stomac, colon si sân este crescuta la persoane obeze.
2. Diminuati consumul total de grasimi; excesul de grasimi în alimentatie este asociat cu cancer de sân, colon sau prostata.
3. Consumati zilnic alimente bogate în vitaminele A si C; vitamina A scade riscul cancerelor pulmonare, laringiene si esofagiene; vitamina C diminueaza riscul cancerului de esofag si stomac.
4. Includeti în alimentatie zarzavaturi din familia cruciferelor - varza de Bruxelles, conopida, care reduc riscul cancerelor gastro-intestinale si ale aparatului respirator.
5. Consumati alcool cu moderatie. Cei care consuma excesiv alcool, în special fumatorii, se expun la un risc crescut de aparitie a cancerelor cavitatii bucale, laringelui si esofagului. Alcoolismul, este, de asemenea, cauza cirozei, care este un precursor al cancerului hepatic.
6. Consumati cu moderatie alimente pregatite sau conservate cu fum, sare sau nitriti. Aceste alimente sunt cunoscute ca favorizând cancerul de stomac si esofag.

 

Recomandari ale Uniunii Internationale de lupta Împotriva Cancerului pentru prevenirea cancerului:

1. Respectarea unui regim alimentar echilibrat si variat.
2. Evitarea regimurilor alimentare uniforme, cu repetarea acelorasi mâncaruri. De asemenea, luarea cu prudenta a acelorasi medicamente, pentru lungi perioade de timp.
3. Evitarea exceselor alimentare si în special a grasimilor.
4. Evitarea excesului de alcool.
5. Renuntarea la fumat.
6. Asigurarea zilnica a unui aport optim de vitamine A,C,E si includerea în alimentatie a unor produse cu reziduuri fibroase: cereale, fructe, zarzavaturi.
7. Evitarea excesului de alimente sarate sau afumate si renuntarea la obiceiul de a ingera lichide foarte fierbinti.
8. Evitarea mâncarurilor arse si excesul de alimente fripte.
9. Evitarea mâncarurilor fermentate, care nu sunt în mod intentionat astfel preparate.
10. Evitarea expunerilor excesive la soare.
11. Evitarea surmenajului fizic si psihic si practicarea cu regularitate a exercitiilor fizice si sportului.
12. Folosirea frecventa a dusurilor si bailor.

Desigur, respectarea acestor recomandari nu va asigura o prevenire absoluta a cancerului, dar promoveaza un mod sanatos de viata, în care actiunea celor mai frecventi factori cancerigeni este redusa la minimum, asigurând, în acelasi timp, si desfasurarea mecanismelor naturale de protectie.

Dr. Eduard Bild

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/familia.asp?medicina=38
Vă rugăm să respectați drepturile de autor