www.profamilia.ro /istorie.asp?antev=31
 
 ISTORIE 

Antichitatea oi Evul Mediu
pr. Ioan Bota

achizitionare: 20.04.2002; sursa: Casa de Editura Via?a Creotina

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior PARTEA II
EVUL MEDIU (800-1517)

31. EREZIILE MEDIEVALE

Ereziile medievale au, cele mai multe, un caracter social: se ridica saracii împotriva bogatilor, între care se numarau si clericii, care nu duceau o viata cucernica. Din aceasta pricina se ivesc unii, ca Arnold de Brescia, care spun ca averile nu sunt bune, ele fiind spre stricaciunea Bisericii si nimeni dintre cei bogati nu se poate mântui.

Valdenzii, numiti dupa negustorul Petru de Vaux (Waldes) din Lyon, citeau Sfânta Scriptura si se credeau ca au chemare sa vesteasca cuvântul Domnului. Doi câte doi cutreierau tara, osândind Biserica si Sfintele Taine, slujbele, preotii etc. Nu voiau sa stie nici de serviciul militar activ. Ei spuneau ca Sfintele Taine primite de la preotii pacatosi nu au nici o valoare. Sinodul III ecumenic din Lateran (1179) îi osândi si curând dispar.

Albigenzii si bogomilii; primii se numesc dupa orasul Albi din Franta de Sud. Ei reînvie erezia lui Manes, maniheismul, socotindu-se "curati", iar Biserica în slujba Satanei. Tot în slujba Satanei era socotit si Statul. În Franta se mai numesc si bulgari (bougres), în Anglia publicani si populitani, în Italia patarini si pauliciani, iar în Peninsula Balcanica bogomili sau tematori de Dumnezeu. S-au raspândit si printre români; dovada stau o multime de legende despre zidirea lumii, Sfântul Sisoe, Avestita, aripa Satanei, apocalipsul Sfântul Pavel s.a., pe care le-a copiat, la începutul secolului al XVII-lea, popa Grigore din Mahaciu, judetul Turda (azi Cluj). În Franta s-au extins având orasele si cetatile lor si sute de castele! Papa Inocentiu III se plângea ca Manes are mai multi închinatori decât Isus. În Bulgaria s-au raspândit puternic si au dus la pieirea primului tarat bulgar. Dupa încercarea neizbutita a Sfântului Dominic de a-i converti, Simion de Monfort începe un razboi lung de 20 ani (1209-1229), împotriva lor, primul razboi religios. Conciliul din Tolouse 1229 condamna dogmatic aceasta erezie.

Ioan Wiclef (1324-1384), profesor la Universitatea Oxford (Anglia), vrând sa câstige favoarea regelui sau, caci de 33 de ani nu platise darea bisericeasca regelui Eduard III, sustinu ca Papa si clerul n-au dreptul de proprietate. De asemenea, afirma ca Biserica e nevazuta, apartinând acesteia numai cei predestinati, iar Sfânta Scriptura este singurul izvor de credinta si o poate interpreta fiecare cum vrea. Se pot elimina parti din Sfânta Scriptura. Spovedania si împartasania sunt lucruri de prisos. Nu pot detine putere bisericeasca sau civila numai cei sfinti. Nu se admite cultul sfintilor etc. E precursorul lui Luther.

Ioan Hus adoptase erezia lui Wiclef, adusa la Universitatea din Praga - unde era profesor - de studentii si profesorii englezi. Si el învata predestinatia, dându-i o forma anarhica, afirmând ca, prin pacat, slujbasii bisericesti si civili îsi pierd slujba, ceea ce duce la anarhie. Prietenul lui Hus, Ieronim de Praga, procedeaza ca atare: pe unii calugari îi întemniteaza, pe altii îi îneaca în Vâltava (Moldva). Supusii pot ei însisi sa-i înlature pe superiorii pacatosi. În Boemia s-a si aplicat aceasta masura anarhica. Pe Wiclef l-a condamnat un sinod din Londra, iar la Sinodul de la Konstantz (1414) a fost condamnat Ioan Hus, sosit cu "salvus conductus"; s-a dat autoritatilor ordin sa nu-i faca nimic, daca renunta la ideile eretice. Sinodul îl osândeste pe Ioan Hus si îl da pe mâna autoritatilor civile, care îl ard pe rug, în 1415. În fata mortii, el dovedeste o barbatie vrednica de o cauza mai buna. Cu moartea lui nu înceteaza tulburarile, caci husitii, sub conducerea lui Zizka, poarta multe razboaie sângeroase (1420-1434), nu numai în Boemia, ci si în provinciile vecine: Silezia, Moravia, Slovacia. Trec si în Transilvania si Moldova, unde fac propaganda religioasa printre romano-catolici, dar cu slabe rezultate, desi Alexandru cel Bun i-a protejat.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/istorie.asp?antev=31
Vă rugăm să respectați drepturile de autor