www.profamilia.ro /meditatii.asp?imitatiunea=3_25
 
 MEDITA?II 

Imita?iunea lui Cristos
Thomas de Kempis

achizitionare: 23.06.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Inapoi la cuprins Cartea III: Despre mīngīierea launtrica

Capitolul XXV

ĪN CE STA PACEA TRAINICA A INIMII
SI ADEVARATA PROPASIRE LAUNTRICA

1. Fiul meu, nu uita de cuvintele mele: Pacea mea v-o las voua, pacea mea o dau voua; nu asa cum v-o da lumea v-o dau voua (In 14, 27). Toti īsi doresc tihna si pacea, dar nu toti se īngrijesc de cele ce tin de pacea adevarata. De pacea mea se bucura cei umili si cu inima blajina. De pacea mea te vei bucura deprinzīnd īndelunga rabdare. Ascultīnd glasul meu si urmīnd poruncile sale, te vei putea bucura de belsug de pace.

2. Ce sa fac, asadar?

3. Īn orice īmprejurare supravegheaza-ti faptele si cuvintele si cauta sa-ti calauzesti toate gīndurile si intentiile astfel īncīt mie singur sa-mi faci placere, iar īn afara de mine sa nu-ti doresti si sa nu cauti nimic. Cīt priveste vorbele si faptele celorlalti, nu te grabi niciodata cu judecati nesabuite si nu te amesteca niciodata īn lucruri si treburi ce nu te privesc; astfel facīnd, aproape cu neputinta va fi sa-ti pierzi vreodata linistea. Dar a nu resimti niciodata nici un fel de tulburare, a nu fi atins de nici un fel de amaraciune a inimii sau neplacere a trupului, acestea nu tin de timpul trecator al acestei vieti, ci de zestrea pacii si linistii eterne. Prin urmare, nu te grabi sa crezi ca ai gasit cumva adevarata pace, doar pentru faptul ca nu te simti, vremelnic, īmpovarat de nici un necaz; nu-ti īnchipui ca totul merge bine, doar pentru faptul ca nu īntīmpini nici o potrivnicie; nu crede ca toate sīnt desavīrsite, doar pentru ca s-au īntīmplat sa-ti mearga struna, asa cum ti-ai dorit. Ar fi de asemenea gresit sa socotesti ca ai avea de ce sa te lauzi sau sa te crezi iubit īntr-un chip aparte, doar pentru faptul ca evlavia ti-a fost usoara si dulce: īntr-adevar nu acestea sīnt dovezile adevaratului om virtuos, nu īn ele sta chezasia propasirii si desavīrsirii.

4. Dar īn ce, Doamne?

5. Īn lasarea pe mīna lui Dumnezeu, īncredintīndu-te vointei sale cu totul si din toata inima; nerīvnind la ale tale nici mici nici mari, nici pe pamīnt, nici pentru vesnicie; astfel īncīt sa poti ramīne netulburat la fata, la bine si la rau, multumind lui Dumnezeu pururi, pastrīndu-ti cumpatul, orice s-ar īntīmpla. Daca te vei arata atīt de puternic si de neclintit īn nadejde īncīt, chiar lipsit de mīngīierea launtrica, sa-ti otelesti inima pentru a face fata la suferinte mai mari īnca; daca nu vei cauta dezvinovatiri, cum ca nu s-ar cadea ca tocmai tu sa suferi atīta; daca, dimpotriva, īmi vei da mie īntotdeauna dreptate, laudīndu-ma pentru toate hotarīrile mele - atunci se va putea spune, si pe drept cuvīnt, ca ai pasit cu adevarat pe calea sigura a pacii si nu va fi nici o īndoiala ca te vei bucura de vederea fetei mele. Īn cele din urma, daca vei ajunge la lepadarea de sine perfecta, fii īncredintat ca te vei bucura de pace buna si netulburata, pe cīt e cu putinta omului sa guste pe acest pamīnt.

Aceastć paginć a fost listatć de la adresa: http://www.profamilia.ro/meditatii.asp?imitatiunea=3_25
Vć rugćm sć respectaži drepturile de autor