www.profamilia.ro /scriptura.asp?psalmii=psalm007
 
 SFÂNTA SCRIPTURA 

Psalmii comenta?i
achizitionare: 19.02.2007; sursa: Editura Sapientia

Psalmul 7

Rugaciunea celui drept vorbit de rau

1 Lamentare. A lui David.
        Pe care a cântat-o Domnului din cauza lui Cus beniamitul.


2 Doamne, Dumnezeul meu, în tine mi-am pus speranta.
        Mântuieste-ma de toti prigonitorii mei si elibereaza-ma,
3 ca nu cumva sa-mi rapeasca viata, sa ma sfâsie, ca leul,
        fara ca cineva sa ma salveze!

4 Doamne, Dumnezeul meu,
        daca am savârsit aceasta,
        daca este nedreptate în mâinile mele,
5 daca am raspuns prietenului meu cu rau
        si fara motiv mi-am jefuit dusmanul,
6 atunci dusmanul sa ma prigoneasca si sa ma ajunga
        si sa culce la pamânt viata mea,
        si cinstea mea în praf sa o arunce. Selah

7 Ridica-te, Doamne, în mânia ta,
        înalta-te împotriva furiei asupritorilor mei
        si scoala-tea, Dumnezeul meu,
        la judecata pe care ai rânduit-o!
8 Adunarea neamurilor sa te înconjoare:
        întoarce-teb asupra ei din înaltime!
9 Domnul judeca popoarele;
        judeca-ma, Doamne, dupa dreptatea
        si dupa nevinovatia care este în mine!
10 Pune capat rautatii pacatosilor
        si întareste-l pe cel drept,
        tu, care patrunzi cu privirea inimile si rarunchii,
        Dumnezeule preadrept.
11 Ajutorul meu este la Dumnezeu,
        cel care îi mântuieste pe cei drepti cu inima.
12 Dumnezeu este un judecator dreptc,
        cared se poate mânia în fiecare zi.

13 Oare nu este el cel care îsi ascute din nou sabia,
        îsi întinde arcul si tinteste?
14 Îsi pregateste armele mortii
        si îsi încinge sagetile în foc.

15 Iata, cel rau a urzit faradelegea,
        a zamislit silnicia si a nascute nelegiuirea.
16 A sapat groapa si a adâncit-o
        si a cazut în groapa pe care a facut-o.
17 Se întoarce rautatea lui asupra capului sau
        si pe crestetul lui coboara nedreptatea.

18 Îl voi lauda pe Domnul pentru dreptatea lui
        si voi cânta numele Domnului Preaînalt.

Genul literar al psalmului oscileaza între lamentatia individuala, apelul pasionant la mântuire, declararea nevinovatiei si liturgia judecatii lui Dumnezeu în templu. De teama unui adversar care îi ameninta viata, psalmistul îsi cauta refugiul la Dumnezeu (v. 2-3), îsi declara nevinovatia (v. 4-6) si invoca judecata lui Dumnezeu (v. 7-9). Ar putea fi vorba de o situatie asemanatoare cu cea din 1Rg 8,31-32. Un acuzat pe nedrept invoca judecata lui Dumnezeu în templu, Dumnezeu îi face dreptate si îl pedepseste pe dusmanul calomniator (v. 10-17).

S-ar putea ca psalmul sa fie, în anumite aspecte, rodul unei redactari unitare de formule diferite incluse într-o singura rugaciune. Elementul dominant este "juramântul de nevinovatie". Acesta reprezenta una dintre institutiile fundamentale în ambientul juridic al dreptului sacral al aliantei cu Dumnezeu. Atunci când cercetarea unui caz nu reusea sa ajunga la o concluzie, sau atunci când acuzatul nu putea sa aduca martori, pentru a-l dezvinovati, facea acest juramânt. În felul acesta, Dumnezeu este chemat în cauza pentru a atesta ca omul este nevinovat.

Declaratia celui care se roaga, în psalmul 7, adresata tribunalului suprem de la templu, accentueaza, în special, aspectul moral si social, mai mult decât cel ritual sau, pur si simplu, juridic. Capetele marturisirii negative se refera la actiuni de morala sociala si propun un ideal etic, animat de teologia Decalogului si a aliantei si confirmat de rigoarea "Legii talionului", care este un apel exigent la dreptatea distributiva si la echilibru în raporturile interpersonale. Pornind de la acest juramânt, psalmul se dezvolta într-o lamentatie al carei centru este de nezdruncinat: interventia lui Iahve, judecatorul cel drept.

Dreptul calomniat, care îsi prezinta nevinovatia si face apel la dreptatea lui Dumnezeu, este Cristos. El, singurul drept si nevinovat dintre oameni, poate sa faca apel la judecarea dusmanilor sai din partea lui Dumnezeu. Putem, acum, sa întelegem în ce sens Cristos continua sa recite psalmul 7 în cadrul Bisericii. El se întruchipeaza în acele membre care sufera nedreptati si sunt judecate de lume pe baza de minciuni si de judecati nedrepte.

Totodata, acest psalm este expresia unui sentiment profund de dreptate si de adevar, pe care Dumnezeu l-a pus în fiecare om, creându-l dupa chipul si imaginea sa. Dumnezeu însusi se face garant si aparator al acestui sentiment si îl razbuna, atunci când el este încalcat, atât în exterior, cât si în intimitatea omului.

Împartirea: titlu (v. 1); rugaciune de început (v. 2-3); apararea nevinovatiei proprii (v. 4-6); invocarea judecatii lui Dumnezeu (v. 7-12); sanctiuni împotriva celor rai (v. 13-14); reflectie sapientiala asupra raului (v. 15-17); lauda finala (v. 18).

Note:

[a] LXX si Vg au: Scoala-te, Doamne, Dumnezeul meu, cu porunca cu care ai poruncit.
[b] Citind aici o alta radacina, unii traduc: Asaza-te în înaltime.
[c] LXX si Vg adauga: încet la mânie.
[d] Textul ebraic foloseste cuvântul "el" care poate însemna: negatia "nu", "Dumnezeu" sau "puternic". LXX si Vg folosesc atât negatia "nu", cât si "puternic".
[e] Psalmistul foloseste imaginea vietii care trebuie sa apara pentru a arata monstruozitatea crimei ce distruge: actiunea criminala pleaca de la gând, trece parca printr-o perioada de gestatie în premeditare si ajunge la moarte.

Traducere, note oi comentarii
de pr. Alois Bulai, pr. Anton Budau, pr. Iosif Rachiteanu
© Editura Sapientia

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/scriptura.asp?psalmii=psalm007
Vă rugăm să respectați drepturile de autor