www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=130
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Vincen?iu Ferreri (1350-1419)
preot

5 aprilie (calendarul latin)

«Bea din apa maestrului Vincen?iu!» - se spune în Spania, când vrei sa recomanzi cuiva tacerea. Expresia este în legatura cu un sfat în?elept oi neobionuit dat de Sfântul Vincen?iu unei femei care îl rugase sa o înve?e ce sa faca pentru a-l linioti pe so?ul ei, un om brutal oi foarte certare?. «Ia aceasta sticlu?a cu apa - îi raspunse sfântul - oi când so?ul se întoarce de la lucru, ia o sorbitura buna oi ?ine-o în gura cât de mult vei putea». Evident, era singurul mijloc de a o ajuta pe femeie sa îoi ?ina gura închisa oi astfel sa nu mai arunce so?ului ei vorbe în?epatoare.

Anecdota amintita arunca o raza de simpatie umana asupra acestui neînduplecat biciuitor al moravurilor contemporanilor sai, care i-au dat numele de «înger al Apocalipsului», deoarece în predicile sale obionuia sa amenin?e cu pedepsele oi nenorocirile de pe urma.

Vincen?iu s-a nascut la Valencia, Spania, în anul 1350. La vârsta de oaptesprezece ani a terminat studiile de filosofie oi teologie cu atât de mare succes, încât profesorii sai l-au încadrat imediat în corpul profesoral. Nu dupa mult timp a cerut sa fie primit în manastirea calugarilor dominicani (care urmeaza Regula data de Sf. Dominic, oi se dedica în chip deosebit activita?ii de predicare), oi în anul 1378 a fost sfin?it preot. Anul 1378 este începutul marii schisme din Occident (1378-1429); reoedin?a papilor a fost transferata la Avignon, în Fran?a; au început sa se afirme doua serii de papi: unii la Avignon, al?ii la Roma, oi uneori au existat chiar trei papi, concomitent, fiecare afirmând ca este singurul legitim. Biserica era împar?ita în doua; chiar oameni sfin?i oi înva?a?i, deplângând ruptura intervenita, nu întotdeauna au reuoit sa îoi men?ina ataoamentul fa?a de Roma. Însuoi Vincen?iu Ferreri a fost de partea papei nelegitim. Buna credin?a a lui Vincen?iu este dovedita de faptul ca a luptat pâna la limitele posibilului pentru a elimina neîn?elegerile oi a restitui Bisericii unitatea.

A strabatut întreaga Europa oi prin predicile sale energice oi înflacarate a pus în miocare mul?imile de credinciooi, atraoi de un fenomen cu totul neobionuit: predicatorul cunootea doar limba madrilena, dialectul castilian, limba latina oi pu?ina ebraica înva?ata la ocoala; cu toate acestea, era perfect în?eles de credinciooii din diferitele ?ari în limba lor de baotina, repetându-se astfel minunea din ziua Rusaliilor.

Vestitor credincios oi neînfricat al înva?aturii creotine, chiar oi la o vârsta mai înaintata, Vincen?iu îoi regasea toata energia tinereasca îndata ce se urca pe amvoanele bisericilor, sau pe tribunele improvizate în pie?e, când bisericile nu mai puteau cuprinde mul?imile ce se revarsau ca apele; oi totuoi, el nu îoi încuraja auditoriul oi nu îl linguoea cu promisiuni oi îndemnuri la speran?a deoarta, dar biciuia aprig viciile, în cuvinte de dojana oi amenin?are. Între timp, se ?ine un mare Sinod la Constanza (astazi Konstanz, în Germania), în anul 1414, oi prin alegerea Papei Martin al V-lea se începe opera de refacere a unita?ii Bisericii. Vincen?iu strabate nordul Fran?ei, însufle?it de dorin?a de a pune capat razboiului de 100 de ani (razboi între Fran?a oi Anglia, 1337-1453, pentru stapânirea asupra unor teritorii, care a adus mari pierderi), dar în ziua de 5 aprilie 1419, în timpul unor misiuni la Vannes, în Bretagne, Fran?a, paraseote pamântul atât de framântat sub stapânirea urii oi a lacomiei, pentru a intra în lumina oi odihna veonica. Dupa 36 ani, Papa Calist al III-lea îl ridica la cinstea sfintelor altare. A lasat amintirea unui predicator excep?ional, aproape totdeauna vehement oi dur; asprimea lui însa nu era manifestarea unui temperament nestapânit, ci expresia dragostei lui fa?a de Dumnezeu, al carui chip în sufletele oamenilor îl vedea amestecat cu valurile napraznice ale corup?iei oi urii, gata de a se îneca; oi atunci striga puternic, asemenea mamei care îoi vede copilul în primejdie de a fi muocat de vipera: nimeni o condamna, ci îi admira iubirea oi curajul.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=130
Vă rugăm să respectați drepturile de autor