www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=151
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfânta Virginia Centurione (1587-1651)

Virginia Centurione (vaduva Bracelli) s-a nascut la 2 aprilie 1587 la Genova. Parin?ii ei erau Giorgio Centurione, doge al republicii în perioada 1621-1622, oi Lelia Spinola, ambii descenden?i din vechi familii nobile. A fost botezata la doua zile dupa naotere, iar prima formare religioasa oi intelectuala a primit-o de la mama oi de la un profesor particular.

Deoi de copila a dovedit înclina?ii pentru via?a de clauzura, a trebuit sa accepte decizia tatalui care vroia sa o marite. La 10 decembrie 1602, s-a casatorit cu Gaspare Grimaldi Bracelli, un tânar bogat, dar înclinat spre o via?a dezordonata oi spre patima jocului. Au avut doua feti?e: Lelia oi Isabella. Via?a conjugala a Virginiei a fost de scurta durata. Gaspare Bracelli, de fapt, în ciuda responsabilita?ilor de familie nu a abandonat stilul sau de via?a, ceea ce l-a dus în cele din urma la moarte. Virginia, cu rabdare, rugaciune oi aten?ie amabila, a încercat sa-l convinga pe so? sa adopte o conduita mai serioasa. Astfel, Gaspare a murit creotineote la 13 iunie 1607 la Alexandria, asistat de so?ia lui care a venit aici pentru a-l îngriji.

Ramasa vaduva la numai 20 de ani, Virginia a facut vot de castitate perpetua, refuzând ocaziile pentru o a doua casatorie pe are i le propunea tatal ei, oi a trait retrasa în casa soacrei sale, îngrijindu-se de educa?ia fiicelor ei oi de administra?ia averii, dedicându-se faptelor de binefacere oi rugaciunii.

În 1610 a sim?it cu mai multa claritate voca?ia particulara de a-l sluji pe Dumnezeu în cei saraci. Deoi era mereu controlata cu severitate de tatal ei oi fara a-oi neglija obliga?iile de familie, a început sa se dedice celor nevoiaoi, pe care îi sprijinea direct prin pomeni sau prin dona?ii facute institu?iilor de binefacere din acea vreme.

Dupa ce oi-a maritat fetele, Virginia s-a dedicat cu totul îngrijirii copiilor abandona?i, batrânilor, bolnavilor oi celor marginaliza?i. Razboiul dintre Republica Ligure oi Ducele de Savoia, din iarna din 1624-1625, a facut-o pe Virginia sa primeasca în casa mai întâi cincisprezece tineri abandona?i oi apoi, datorita sporirii numarului refugia?ilor, pe cei mai saraci, mai ales pe femei, ajutându-i cu tot ce-i statea în putin?a.

Dupa moartea soacrei, din august 1625, a început nu doar sa primeasca tinerele care veneau spontan la ea, dar a început ea însaoi sa mearga prin orao, mai ales în cartierele rau famate, pentru a le cauta pe cele mai nevoiaoe oi în pericol de a fi corupte. A instituit organiza?ia "O suta de doamne ale milostivirii protectoare ale saracilor lui Isus Cristos", care, alaturi de organiza?ia din orao a celor "Opt Doamne ale Milostivirii", avea misiunea specifica de a verifica direct, prin vizite la domiciliu, nevoile celor saraci.

În timpul epidemiei de ciuma oi a foametei din 1629-1630, Virginia a fost constrânsa sa închirieze manastirea de la Montecalvario, unde s-a transferat la 14 aprilie 1631 împreuna cu cele de care se îngrijea. Dupa trei ani Opera ei numara deja trei case cu circa 300 de tinere recuperate. De aceea Virginia a considerat ca este oportun sa ceara recunoaoterea oficiala a Senatului Republicii, pe care a oi primit-o la 13 decembrie 1635.

A renun?at la cumpararea manastirii din Montecalvario datorita pre?ului prea ridicat, oi a cumparat doua vile pe dealul din Carignano care, prin construirea unei noi aripi oi a Bisericii dedicate Sfintei Fecioare a Refugiului, a devenit casa mama a Operei sale. Cu timpul aceasta opera s-a dezvoltat în doua Congrega?ii religioase: Surorile Sfintei Fecioare a Refugiului de pe Muntele Calvar oi Fiicele Sfintei Fecioare de pe Muntele Calvar. Dupa numirea superiorilor acestor congrega?ii, Virginia nu s-a mai amestecat în conducerea lor, traind ca ultima dintre "fiice".

Prin sporirea activita?ilor oi a eforturilor, Virginia a observat oi scaderea numarului de colaboratoare din jurul ei, mai ales a doamnelor burgheze oi aristocratice care se temeau ca-oi compromit reputa?ia. La 25 martie 1637, a ob?inut ca Republica sa o ia pe Sfânta Fecioara drept protectoare. A aplanat rivalita?ile frecvente oi sângeroase dintre nobili oi cavaleri. În 1647 a ob?inut reconcilierea dintre Curia arhiepiscopala oi Guvernul Republicii. A avut parte de extaze, viziuni, locu?iuni interioare oi alte daruri mistice speciale, oi a murit la 15 decembrie 1651, la vârsta de 64 de ani. Papa Ioan Paul al II-lea a beatificat-o la 22 septembrie 1985, în timpul calatoriei sale apostolice la Genova.

www.vatican.va

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=151
Vă rugăm să respectați drepturile de autor