www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=154
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Fericita Sancja Szymkowiak (1910-1942)

Sora Sanzia Szymkowiak, s-a nascut la 10 iulie 1910 la Mozdzanow (Ostrow Wielkopolski). Era fiica cea mai mica a lui Augustin oi a Mariei Duchalska care daduse via?a altor patru baie?i, dintre care unul a devenit preot. În ziua botezului a primit numele Gianina. De la familia ei, înstarita oi profund credincioasa, a primit o educa?ie solida. Înca din tinere?e s-a distins printr-o extraordinara bunatate oi o devo?iune autentica, fascinând cu seninatatea oi simplitatea ei. Dupa ce a terminat ocoala superioara a studiat în facultatea de limbi oi literaturi straine a Universita?ii din Poznan, implicându-se asiduu în maturizarea sa intelectuala oi spirituala. Facea parte din miocarea mariana, desfaourând un apostolat discret oi eficace oi transmi?ând tinerilor bucuria de a trai. Plina de aten?ie fa?a de to?i, fiind sensibila în mod deosebit fa?a de cei mai slabi oi suferinzi, s-a dedicat cu fervoare faptelor de caritate din cartierul cel mai sarac al oraoului. Euharistia era centrul oi izvorul marelui sau zel apostolic.

Înca de tânara s-a sim?it chemata la via?a religioasa. În vara anului 1934 a plecat în Fran?a iar, în timpul unui pelerinaj la Lourdes, s-a hotarât sa se faca sora încredin?ându-se Fecioarei Neprihanite. În iunie 1936, depaoind diferite dificulta?i, a intrat în congrega?ia Fiicelor Preasfintei Fecioare Maria Îndurerata, cunoscute mai bine ca "Surorile Serafice", în Poznan, luându-oi numele de Maria Sanzia. Înca de la început s-a distins printr-un mare zel în observarea Regulii Institutului oi în practicarea serviciilor cele mai umile. Via?a sa, care aparent nu avea nimic excep?ional, ascundea o profunda unire cu Dumnezeu, în deplina disponibilitate oi ascultare a voin?ei sale în toate, chiar oi în cele mai marunte lucruri.

În timpul ocupa?iei germane Sora Sanzia, fara a profita de permisiunea de a se putea întoarce în familie din cauza pericolelor oi a problemelor provocate de razboi, a ramas în manastire împreuna cu alte surori, supusa de militari la munci foarte grele. Docila la voin?a lui Dumnezeu, raspândea în jurul sau pace oi speran?a, reprezentând pentru cei îndurera?i oi suferinzi un sprijin real oi o mângâiere eficace. Prizonierii francezi oi englezi, pe care îi slujea în calitate de traducator, o numeau "îngerul bunata?ii" oi "sfânta Sanzia".

Eforturile uriaoe oi condi?iile dificile din conventul din Poznan i-au pus la grea încercare puterile, oi a cazut prada unei grave forme de tuberculoza a laringelui. Abandonându-se în bra?ele iubitoare ale lui Dumnezeul Tatal a dat exemplu de suportare a suferin?elor cu seninatate. A depus bucuroasa voturile perpetue la 6 iulie 1942, strâns unita cu Domnul ceresc, în aoteptarea arzatoare a venirii sale în ceasul mor?ii, din 29 august a aceluiaoi an, pe când avea doar treizeci oi doi de ani.

www.vatican.va

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=154
Vă rugăm să respectați drepturile de autor