www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=179
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfânta Maria Magdalena de Pazzi (1566-1607)
fecioara

25 mai (calendarul latin)

Familia de Pazzi, al carei nume este legat de organizarea atentatului împotriva marelui duce de Medici, pe vremea când a trait Sfânta Maria Magdalena de Pazzi, era o familie foarte bogata oi iubitoare de mari petreceri, una dintre cele mai importante familii din Floren?a. Sfânta s-a nascut în anul 1566 oi la botez a primit numele de Ecaterina; numele sub care este înscrisa în calendar oi l-a luat când a intrat în manastirea calugari?elor carmelitane.

A trait într-un secol bogat în evenimente civile oi religioase, dar în acelaoi timp favorizat de o excep?ionala înflorire de mari sfin?i, care oi-au pus pecetea gândirii oi activita?ii asupra unor realizari însemnate: loan Fischer oi Thomas Morus, Angela Merici oi Tereza de Acvila, Igna?iu de Lovola oi Carol Boromeu, sunt doar câteva nume. În felul sau, oi Maria Magdalena de Pazzi a participat la situa?ia istorica a timpului, trimi?ând scrisori pline de curaj Papei, Cardinalilor, Episcopilor oi principilor, scrisori în care dovedea ca principala cauza a relelor de care sufera Biserica este decaderea morala a credinciooilor oi a pastorilor ei.

Pe lânga participarea intensa la opera de redresare a vie?ii creotine, Sfânta a fost chemata sa participe la suferin?ele lui Cristos prin stigmatele pe care le-a purtat oi prin alte fenomene mistice, ca viziuni, extaze, rapiri, în timpul carora ea discuta, rezolva oi expunea diferite probleme teologice dificile. Trei calugari?e, din însarcinarea directorului spiritual, transcriau revela?iile sorei Maria Magdalena. Cartea intitulata "Contempla?ii" oi redactata într-o maniera cu totul excep?ionala este considerata un important tratat de teologie mistica oi totodata ne descopera itinerariul spiritual al Sfintei, intrata la vârsta de optsprezece ani în cea mai aspra manastire din Floren?a, manastirea carmelitanelor. Chiar din prima tinere?e, Ecaterina de Pazzi s-a aratat înclinata mai mult spre rugaciune decât spre via?a de petreceri a timpului sau. A avut oi privilegiul, pe atunci foarte rar, de a face Prima Sfânta Împartaoanie la vârsta de zece ani. Dupa ce a parasit lumea oi a luat un alt nume, sora Maria Magdalena s-a lasat cu totul in mâinile Providen?ei divine, strabatând toate treptele experien?ei mistice, de la uscaciunea contempla?iei pâna la zdrobitoarele încercari ale nop?ii sim?urilor, în întunericul abisal el secetei spirituale care a durat cinci ani; cinci ani de lovituri crunte împotriva credin?ei, a speran?ei oi a iubirii. În sfâroit, de sarbatoarea Rusaliilor din anul 1590, peste sufletul ei s-a revarsat din nou lumina vie oi dulce a extazului, care o pregatea pentru încercarea ce avea sa urmeze, aceea a suferin?ei fizice.

Cu trupul greu torturat de rani foarte dureroase, când durerea ajungea de nesuportat, sora Maria Magdalena, numita din partea Ordinului sau maestra de novice, gasea for?a sa repete cuvintele care au devenit deviza vie?ii sale: "Pati, non mori", "vreau sa sufar, nu sa mor". S-a stins din via?a în ziua de 25 mai 1607, în manastirea Sfânta Maria a Îngerilor, la Floren?a. Dupa 62 de ani, în 1669 a fost declarata Sfânta. Fara sa fi savâroit greoelile Mariei Magdalena, despre care ne vorbeote Evanghelia, a iubit cu aceeaoi ardoare pe Isus Rastignit, dovedind ca iubirea Crucii lui Cristos nu izvoraote numai din recunootin?a pentru pacatele iertate, dar oi din dorin?a de a lucra împreuna cu Mântuitorul oi Fecioara Preacurata la opera Rascumpararii.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=179
Vă rugăm să respectați drepturile de autor