www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=20
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfânta Agata (sec. III)
Fecioara oi martira

5 februarie (calendarul latin)
5 februarie (calendarul bizantin)

Cinstirea în cadrul liturghiei a Sfintei Agata a început, probabil, nu mult dupa moartea ei de martira; în secolul al V-lea Papa Simacus i-a dedicat o bazilica în Roma, pe calea Aurelia; un veac mai târziu, numele ei apare în Canonul Roman al liturghiei, introdus, se pare, de Papa Grigorie cel Mare. Despre via?a acestei martire foarte populara în Italia de sud, îndeosebi în Sicilia, avem pu?ine elemente istorice sigure.

Între altele este sigur locul naoterii: Catania, deoi multa vreme aceasta onoare a fost reclamata de oraoul Palermo. Aoa se face ca în amândoua provinciile numele Agata este mai des întâlnit în onomastica locala.

Izvoarele istorice sunt de acord oi în ceea ce priveote data naoterii. Toate celelalte amanunte provin din izvoare nu întru totul vrednice de crezare, deoi în esen?a au un sâmbure de adevar, dupa cum este drept sa gândim despre toate tradi?iile populare. Din aceste istorisiri aflam ca tânara martira din Catania facea parte dintr-o familie nobila oi bogata. Boga?iile sale, precum oi extraordinara sa frumuse?e au atras aten?ia consulului Quintian, care a cerut-o de so?ie. Dar Agata îoi daruise via?a unui alt so?: Cristos. Consulul, hotarât sa-oi duca planul la îndeplinire, nu oi-a pierdut curajul; a alergat chiar la serviciile unei renumite femei uouratice, cu numele semnificativ de Afrodisia. Aceasta, luând cu ea toate bauturile fermecate pe care mentalitatea populara le considera sigure în aranjarea cununiilor, a încercat totul pentru a o face pe Agata sa se îndragosteasca de cel care-i cerea mâna. Dar curând Afrodisia a trebuit sa se declare învinsa de credin?a oi puritatea Agatei.

Quintian nu s-a resemnat în urma acestei noi înfrângeri. De la iubire a trecut la ura (pasul este mic!) oi a încercat sa o înspaimânte pe tânara fata cu amenin?ari, care însa nu i-au schimbat gândurile. Data pe mâna calailor, Agata a fost supusa unor groaznice torturi, istorisite cu deosebit realism de tradi?iile populare. Quintian, în furia lui, a dat ordin sa fie tortura?i oi sânii fragedei copile, care a raspuns cu celebra afirma?ie: "Tiran nemilos, nu te ruoinezi sa torturezi la o femeie acel sân de la care ai supt via?a, atunci când erai copil?"...

În cele din urma, deoarece nu a raspuns dorin?elor pretendentului, a fost aruncata pe carbuni aprinoi. Se spune ca în acel moment a început un cutremur; Quintian, înspaimântat, a dat ordin ca Agata sa fie aruncata în închisoare, unde oi-a sfâroit via?a în jurul anului 250. Sfânta Agata este invocata de catre oraoul care i-a dat naotere, ca aparatoare împotriva lavei incandescente a vulcanului Etna, a carui erup?ie ar fi încetat la invocarea numelui Agatei, chiar în anul urmator mor?ii sale sfinte.

***

În mod obionuit numele Agata este pus în legatura cu piatra semipre?ioasa, dura oi diferit colorata, care poarta acelaoi nume. Aceasta piatra semipre?ioasa oi-a primit numele de la râul Agate, pe malul caruia se gasea din abunden?a. Prenumele Agata vine de fapt din limba greaca, din forma feminina a adjectivului agathos = bun; agathé = buna; probabil ca în departare este o radacina mai veche indo-europeana ce s-a pastrat în cuvântul german gut oi cuvântul englez good, amândoua însemnând: bun. Este interesant de re?inut ca pentru popoarele germanice oi divinitatea este exprimata printr-un nume legat de aceeaoi radacina: Gott = Dumnezeu. În timp ce cultura greaca oi latina au considerat ca divinitatea poate fi exprimata mai apropiat prin no?iunea de lumina: Deus = Dumnezeu, are radacina comuna cu dies=ziua, lumina, limpezime, adevar curat, popoarele germanice oi slave s-au oprit de preferin?a asupra bunata?ii, ca însuoire mai de în?eles pentru noi. Este de fapt oi însuoirea pe care Cristos Mântuitorul nostru a propus-o de model atunci când ne-a poruncit: "Fi?i desavâroi?i precum oi Tatal vostru ceresc desavâroit este". Isus se gândea oi ne recomanda ca model bunatatea nesfâroita, darnica, iertatoare, purtatoare de grija a lui Dumnezeu. Numele Agata=fiin?a buna, cu forma pentru barba?i: Agathon=om bun, au fost îndragite de creotini pentru ca amintesc de bunatatea nesfâroita a lui Dumnezeu oi ne îndeamna la o permanenta straduin?a de a ne oferi sufletele sa se împartaoeasca din aceasta bunatate. Sfânta Agata a sim?it oi a dovedit adevarul rostit de psalmist: "Gusta?i oi vede?i cât de bun este Domnul".

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=20
Vă rugăm să respectați drepturile de autor