www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=228
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Grigore cel Mare (540-604)
Papa

3 septembrie (calendarul latin)

"Da", - spunea papa Grigore cel Mare la începutul pontificatului sau - "vom reforma oi administra?ia bisericeasca, oi legile canonice. ai semnul va fi acesta: reforma muzicii (liturgice)". Papa Grigore a întrunit în cel mai înalt grad toate calita?ile omului de conducere, sensul datoriei, al masurii oi al demnita?ii. Istoricul protestant Harnack îi admira "în?elepciunea, dreptatea, blânde?ea, puterea de ini?iativa, toleran?a" oi Bossuet îl considera "modelul desavâroit al modului de guvernare a Bisericii". Se parea ca s-a nascut pentru a fi papa. La moartea tatalui sau, Gordian, deoi foarte tânar, Grigore era deja "praefectus urbis"- "guvernator al Romei". Mootenirea ramasa de la tatal sau a folosit-o pentru întemeierea mai multor manastiri, iar casa parinteasca de pe colina Celio a transformat-o, de asemenea, într-o manastire dedicata Sfântului Andrei, în care el s-a retras ca simplu calugar. Dar nu s-a bucurat mult timp de liniote, deoarece papa Pelagiu al II-lea l-a sfin?it diacon oi l-a trimis la Constantinopol, în calitate de apocrisar, adica ambasador pe lânga împaratul Imperiului de Rasarit. Dupa oapte ani, se întoarce la Roma oi îoi reia via?a liniotita din manastirea lui, pâna în anul 590, când entuziasmul poporului oi insisten?ele clerului oi ale senatului din Roma îi încredin?eaza conducerea suprema a Bisericii.

Nu era prea robust din punct de vedere fizic, ci, dimpotriva, era o fire bolnavicioasa, astfel ca prima serie din "Omiliile asupra Evangheliei" a trebuit sa fie citita de un secretar, deoarece lui îi era cu neputin?a sa stea în picioare. Cu toate acestea, activitatea sa din timpul celor 14 ani de pontificat (de la 3 sept. 590 la 12 martie 604) pare de necrezut: organizeaza apararea Romei, amenin?ata de Aginulfo, cu care apoi a între?inut raporturi de buna vecinatate; administreaza avutul public cu minu?ioasa nepartinire, suplinind lipsurile func?ionarilor imperiali; se îngrijeote de aprovizionarea cu apa a oraoului Roma; favorizeaza împamântenirea dijmaoilor, eliminând orice forma de sclavie; însufle?it de zelul pentru raspândirea credin?ei, propune oi sus?ine misiunea Sf. Augustin de Canterbury în Anglia. Întotdeauna atent la problemele întregii creotinata?i, nu desconsidera grijile marunte ale vie?ii de fiecare zi. Cu pu?in timp înainte de a muri, s-a interesat de o ocazie pentru a-i trimite episcopului din Chiusi o manta de iarna.

Cele 848 de scrisori ramase de la el oi omiliile catre popor dovedesc limpede imensa activitate desfaourata de Papa Grigore cel Mare. În toate domeniile vie?ii bisericeoti, a lasat urme adânci. Via?a Sfântului Benedict oi Liber regulae pastoralis - "Cartea pastoririi sufletelor" sunt citite oi astazi cu mult interes oi mult folos. S-a ocupat oi de muzica sacra, cântarea folosita la oficierea sfintelor slujbe, oi a stabilit normele care au dus la "cântarea gregoriana". A murit în ziua de 12 martie 604 oi a fost înhumat în Bazilica "Sf. Petru". Noul Calendar a stabilit comemorarea lui pentru ziua de 3 septembrie, ziua în care a început activitatea de pastor suprem al Bisericii lui Cristos. Sfântul Grigore cel Mare apar?ine categoriei de oameni carora istoria le acorda titlul de "cel Mare"; el este cinstit atât în Biserica Apuseana, cât oi în Biserica Rasariteana, fiind astfel o marturie vie a Bisericii, una, sfânta, catolica oi apostolica.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=228
Vă rugăm să respectați drepturile de autor