www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=229
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Nicolae de Tolentino (1245-1306)
10 septembrie (calendarul latin)

Între Sfântul Nicolae de Tolentino, mai pu?in cunoscut, oi Sfântul Nicolae, episcopul de Mira, sarbatorit la 6 decembrie oi cunoscut de toata lumea, exista unele apropieri însemnate. Parin?ii sfântului amintit astazi i-au dat numele de Nicolae deoarece considerau ca venirea lui pe lume era rodul mijlocirii marelui Sfânt Nicolae, al carui trup se afla la Bari oi este cinstit în sudul oi estul Italiei; el s-a nascut în 1245, la Castel Sant Angelo, sat în provincia Marche din estul Italiei. Asemenea patronului sau, înca din copilarie, a dovedit o atrac?ie deosebita pentru rugaciune, reculegere, mortificare. Aflându-se odata în oraoul apropiat, Tolentino, oi ascultând predica unui calugar augustinian despre maxima "Lumea oi slava ei trece", s-a hotarât sa intre în manastire. La vârsta de 21 de ani, a fost primit în rândul augustinienilor oi, în 1269, a fost sfin?it preot. Dupa oase ani de peregrinari în diferite localita?i din Provincia Marche, s-a stabilit la Tolentino, unde a desfaourat un apostolat rodnic, îndeosebi prin ascultarea marturisirilor oi îndrumarea conotiin?elor. Via?a lui a fost o împletire de trairi mistice extraordinare oi de fapte minunate, care au fost cercetate în procesul de canonizare ce s-a deschis la douazeci de ani dupa moarte, oi care a declarat ca peste trei sute dintre acestea erau minuni autentice. Sfântul Nicolae de Tolentino este invocat de cei care au fost nedrepta?i?i sau sunt amenin?a?i în via?a oi libertatea lor; de asemenea, este invocat drept protector al maternita?ii oi al copilariei, al unei mor?i bune oi ajutor în caz de incendii oi epidemii.

A fost un ascet sever, dar nu excentric, aspru cu el însuoi, dar blând oi delicat fa?a de al?ii. Fara a se da în spectacol, s-a îngrijit de sfin?irea vie?ii proprii, folosind mijloace spirituale fundamentale: ascultarea necondi?ionata, dezlipirea absoluta de bunurile pamânteoti oi o profunda modestie. Pe aceasta canava simpla, umilul calugar a ?esut în taina pânza pre?ioasa a sfin?eniei, astfel încât, în clipa mor?ii, a putut exclama: "Îi vad pe Domnul meu Isus Cristos, pe mama lui oi pe Sfântul Augustin care îmi spune: «Bine, sluga buna oi credincioasa»". Deoi în afara nu se cunootea nimic din asprele pocain?e la care se supunea, otim din marturia fra?ilor sai ca patru zile din saptamâna se hranea numai cu pâine oi apa, iar în celelalte nu se atingea de carne, oua, fructe. Somnul oi-l reducea la trei sau patru ore, pentru a dedica rugaciunii restul timpului.

Dupa ceasuri îndelungate petrecute în scaunul de spovada, zilnic facea vizite la diferite case de oameni saraci, carora, cu învoirea superiorilor, le aducea ajutoare dintr-un fond special administrat de el. Chiar oi minunile savâroite în timpul vie?ii oi, mai ales, dupa moarte au avut ca scop uourarea mizeriei umane. La vârsta de 61 de ani, în ziua de 10 septembrie 1906, paraseote "Valea de lacrimi", dar ramâne un puternic mijlocitor pe lânga Dumnezeu pentru to?i cei care-i vor cere ajutorul. Dupa patruzeci de ani de la moarte, trupul sau a fost aflat intact. Cu aceasta ocazie, i s-au taiat bra?ele oi din rani a curs din beloug sânge proaspat. Conservate în relicvare de argint din secolul al XV-lea, bra?ele au sângerat în repetate rânduri. Acest fapt a contribuit mult la raspândirea cultului sau în Europa oi în America.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=229
Vă rugăm să respectați drepturile de autor