www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=234
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Ciprian (sec. III)
episcop

16 septembrie (calendarul latin)

Papa Corneliu oi episcopul de Cartagina, Ciprian, sunt doua victime ilustre ale persecu?iei din timpul împaratului Valerian, primul fiind martirizat în iunie 253, iar al doilea, la 14 septembrie 258. Înca de la jumatatea secolului al IV-lea, în car?ile liturgice de la Roma sunt aminti?i împreuna în aceeaoi zi, deoarece oi în via?a au fost alaturi unul de altul, într-o problema de mare însemnatate pentru ei personal oi pentru Biserica creotina.

Ciprian, marele prieten al papei Corneliu, era nascut la Cartagina, în jurul anului 210; a fost profesor de retorica oi avocat. Citind Biblia oi cunoscând via?a creotina, la vârsta de 36 de ani, s-a convertit la creotinism oi a primit botezul. Dupa trei ani, în 249, a fost ales la conducerea Bisericii din Cartagina, dar abia oi-a început activitatea ca episcop, când împaratul Decius a promulgat legea privitoare la certificatul de ceta?enie. Creotinii erau obliga?i sa se prezinte în fa?a magistra?ilor oi sa ceara "libellus", certificatul de ceta?eni buni oi leali, ce se elibera numai acelora care, în prealabil, aruncau câteva boabe de tamâie pe jarul aflat la picioarele unui idol al Imperiului Roman.

De aceasta apostazie obligatorie, mul?i creotini au încercat sa scape printr-o stratagema: cumparau certificatele de la func?ionari care le vindeau clandestin. Aceoti creotini au fost numi?i "Libel?tici", iar creotinii care oi-au renegat credin?a au fost numi?i "Lapsi" - cazu?i. Ciprian a considerat oportun sa se sustraga acestei obliga?ii, fugind din orao la ?ara.

Dupa încetarea prigoanei, Ciprian a revenit în orao oi a cerut convocarea în conciliu tuturor episcopilor din Africa, spre a lua o hotarâre comuna privind reprimirea în Biserica a libelaticilor oi a celor aposta?i. La propunerea episcopului Ciprian oi dupa lungi discu?ii, s-a hotarât ca primii sa fie admioi în comunitatea bisericeasca dupa ce vor fi împlinit peniten?a prescrisa de episcop, iar aposta?ii sa fie primi?i la sfintele taine numai în ceasul mor?ii, daca vor da dovada de statornicie în trairea vie?ii de buni creotini. Aceasta linie moderata a fost aprobata oi de papa Corneliu.

Sfântul Ciprian a intervenit oi într-o alta disputa a timpului sau: daca botezul administrat de eretici este sau nu este valabil. Papa atefan, urmao al Sfântului Corneliu, oi majoritatea episcopilor sus?ineau parerea ca botezul ereticilor este valabil, daca a fost savâroit în forma prescrisa de Biserica, oi, prin urmare, atunci când un eretic revine la credin?a catolica, nu trebuie sa fie botezat a doua oara. Ciprian nu admitea valabilitatea botezului de la eretici în nici un caz, oi împotrivirea lui a mers atât de departe, încât Papa atefan a fost nevoit sa recurga la propunerea excomunicarii. Nu s-a ajuns la excomunicare, deoarece o noua persecu?ie s-a abatut asupra Bisericii. Papa atefan a fost martirizat în anul 257, iar Ciprian a fost arestat la 30 august 258 oi exilat. Dorind sa dea o marturie publica a credin?ei sale fa?a de Cristos, el a revenit în orao oi, în ziua de 14 septembrie, în fa?a credinciooilor sai, este executat prin taierea capului. Creotinii din Cartagina au întins pe pamânt buca?i de pânza alba, ca sa adune sângele din corpul martirului, oi au pastrat aceste pânze ca o relicva sfânta.

* * *

Ciprian este un nume folosit mai întâi de creotini oi având în?elesul de "om venit din Cipru". Insula Cipru a fost locul unde s-au adapostit creotinii fugi?i din Ierusalim, în urma tulburarilor ce au dus la uciderea Sf. atefan; de asemenea, este locul de naotere al lui Iosif Barnaba, ajutorul Sfântului Pavel. În Cipru au luat fiin?a câteva comunita?i creotine puternice oi legaturile cu aceasta insula erau un titlu de noble?e; pentru acest motiv, în primele veacuri, prenumele Ciprian a fost foarte pre?uit; Martirologiul Roman consemneaza douazeci de sfin?i purtând numele Ciprian. Exista oi forma feminina Cipriana. Fara îndoiala, activitatea, curatul oi prestigiul sfântului episcop de Cartagina au facut ca numele lui sa fie îndragit de mul?i parin?i oi atribuit copiilor lor.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=234
Vă rugăm să respectați drepturile de autor