www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=278
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Igna?iu de Antiohia (?-107)
17 octombrie (calendarul latin)

Oraoul Antiohia, astazi Antakya, în Turcia, era al treilea orao mare al vastului imperiu roman, fiind capitala provinciei Siria. Credin?a creotina a fost predicata în acest orao de catre creotinii care au parasit Ierusalimul din cauza prigoanei pornite împotriva lor cu prilejul judecarii oi omorârii Sfântului diacon atefan. Spre deosebire de alte localita?i, unde evanghelia era vestita numai catre evrei, în Antiohia au fost primi?i în sânul Bisericii oi oameni de alte na?ionalita?i oi religii, în deosebi greci. "Faptul a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, oi Barnaba a fost trimis la Antiohia. Când acesta a venit la fa?a locului oi a vazut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat oi i-a îmbarbatat pe to?i sa ramâna credinciooi Domnului" (Fapte XI, 22-23). S-a format astfel o comunitate creotina puternica, al carei prim Episcop a fost chiar Sfântul Apostol Petru.

Dupa ce marele apostol a plecat spre Roma, capitala imperiului, pe scaunul episcopal a ramas pentru un scurt interval Episcopul Evodiu oi apoi în fruntea înfloritoarei comunita?i din Antiohia a fost ales Igna?iu Teoforul, purtatorul de Dumnezeu, cum îi placea lui sa se numeasca. Nu se cunoaote nimic despre copilaria lui, despre modul cum a devenit creotin oi Episcop, dar felul în care a întâmpinat moartea ne descopera un suflet plin de credin?a oi dragoste fa?a de Cristos Mântuitorul.

Pe vremea împaratului Traian (98-117), în par?ile de rasarit ale imperiului s-a pornit o ac?iune de prigonire a creotinilor, îndeosebi împotriva celor din marile centre. Printre primii care au fost prinoi s-a numarat oi Episcopul de Antiohia; el a fost condamnat "ad bestias", urmând sa fie dus la Roma oi aruncat înaintea fiarelor salbatice, în circul principal, cu prilejul sarbatoririi victoriilor împaratului. Calatorind de la Antiohia la Roma, sub escorta militara, Igna?iu a scris oapte scrisori, adresate bisericilor mai însemnate din regiunea pe unde avea sa treaca, Sfântului Policarp, Episcopul de Smirna oi Bisericii din Roma. Aceste scrisori, pastrate cu grija de bisericile respective oi adesea citite la sfintele slujbe împreuna cu scrisorile apostolice, ne dezvaluie stralucirea unui suflet extraordinar. Cuvintele sale calde, exprimând iubirea lui fa?a de Cristos oi fa?a de Biserica, vor ramâne în amintirea tuturor genera?iilor viitoare. Acela care le scrie este un mistic oi un Episcop, adica un om care întruchipeaza prerogativele autorita?ii oi carismele spiritului, elemente ce se împletesc armonios în chemarea la unitatea vizibila a Bisericii: "Unde este Episcopul, acolo sa fie oi Comunitatea, aoa precum unde este Isus Cristos acolo este oi Biserica Catolica", scrie el tânarului Episcop de Smirna, Sfântului Policarp. Se pare ca expresiile "Biserica Catolica" oi "creotinismul" sunt neologisme create de Sfântul Igna?iu.

Condus în lan?uri spre Roma, unde era aoteptat de fiarele salbatice, Sfântul Igna?iu a fost întâmpinat cu multa venera?ie oi caldura de credinciooii comunita?ilor din localita?ile prin care trecea. Mul?i îi propuneau sa intervina pentru anularea pedepsei capitale; pentru acest motiv, ultimele lui scrisori, îndeosebi cea catre creotinii din Roma, sunt un imn de preamarire a martiriului oi o rugaciune insistenta de a nu fi împiedicat sa dea oi el marturia suprema a credin?ei.

"Eu scriu tuturor Bisericilor oi tuturor le aduc la cunootin?a ca voi muri cu bucurie pentru Dumnezeu, aoa încât voi sa nu-mi pune?i piedici. Va rog din suflet sa nu arata?i fa?a de mine o bunavoin?a necugetata. Lasa?i-ma sa fiu hrana fiarelor, prin care sa pot ajunge la Dumnezeu. Sunt grâul lui Dumnezeu oi prin din?ii fiarelor voi fi macinat, ca sa pot deveni pâinea curata a lui Cristos. Ruga?i-va pentru mine lui Cristos, ca prin aceste instrumente sa fiu schimbat în ostie jertfita lui Dumnezeu... Mult mai de folos îmi este sa mor în Isus Cristos decât sa stapânesc întreg pamântul. Îl caut pe acela care a murit pentru noi, îl vreau pe acela care pentru noi a înviat. Aproape este pentru mine clipa naoterii. Ave?i mila de mine, fra?ilor. Nu ma opri?i sa ajung la via?a, oprindu-ma ca eu sa mor; pe mine care doresc sa fiu al lui Dumnezeu nu ma extrada?i lumii, oi nici nu ma atrage?i de partea materiei... Principele întunericului vrea sa ma rapeasca oi sa-mi frânga avântul meu spre Dumnezeu. Nimeni dintre voi care sunte?i prezen?i sa nu-l ajute; fi?i mai degraba de partea mea oi a lui Dumnezeu. Sa nu vorbi?i despre Isus Cristos, atâta vreme cât iubi?i lumea... Sa nu fi?i invidiooi pe mine. Chiar daca atunci când voi fi acolo va voi ruga altfel, sa nu ma crede?i, dar sa da?i crezare celor ce va scriu acum. Va scriu fiind în viata, dar dorind sa mor. Iubirea mea este rastignita, oi în mine nu se mai afla focul iubirii de materie, doar apa vie oi graitoare care-mi spune: 'Vino la Tata!'. Nu dupa legea trupului v-am scris, dar dupa gândul lui Dumnezeu". (Din scrisoarea catre creotinii din Roma).

Deoi Sfântul Igna?iu ar fi voit sa-oi afle mormântul în pântecele unei fiare salbatice, pentru ca, dupa cum se exprima într-o scrisoare, sa nu faca nimanui greuta?i cu înmormântarea lui, totuoi creotinii din Antiohia s-au îngrijit sa ob?ina câteva din ramaoi?ele lui pamânteoti. Înca din antichitate ei au aratat oi au venerat la marginea oraoului mormântul "Parintelui nostru Igna?iu, purtatorul de Dumnezeu" oi în ziua de 17 octombrie cinsteau în fiecare an, cu solemnitate deosebita, amintirea mor?ii sale. Noul calendar a re?inut aceasta data, în locul zilei de 1 februarie din calendarul vechi. Indiferent de data la care este comemorat, Sfântul Igna?iu de Antiohia ramâne o flacara nestinsa în istoria Bisericii lui Cristos.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=278
Vă rugăm să respectați drepturile de autor