www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=285
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Anton Maria Claret (1807-1870)
24 octombrie (calendarul latin)

Anton Claret y Clara este al cincilea dintre cei zece copii ai unui modest ?esator din Sallent, localitate aproape de Barcelona, în regiunea Catalonia - Spania. De mic a urmat meseria tatalui sau la Barcelona; fiind înzestrat cu o inteligen?a excep?ionala, a înva?at singur limba franceza oi limba latina, precum oi arta tipografica. Cu toate acestea, sim?ea o dorin?a puternica de a se retrage într-o manastire de calugari contemplativi. Un preot care a observat calita?ile sale extraordinare, l-a sfatuit sa renun?e la acest gând oi sa urmeze studiile teologice, pentru a deveni preot. A intrat în seminarul de la Vic oi la vârsta de douazeci oi opt de ani a fost hirotonit preot, fiind numit ajutor de paroh în satul sau natal. Dupa patru ani de activitate se duce la Roma oi se pune la dispozi?ia Congrega?iei de Propaganda Fide, dar o boala nemiloasa îl obliga sa se retraga în ?inuturile natale; se întoarce oi îoi stabileote locuin?a la Vic. Aici întemeiaza o biblioteca religioasa oi începe publicarea unui mare numar de broouri, care sunt primite oi citite cu mult interes de locuitorii de la periferiile oraoului oi din împrejurimi, deoarece expuneau în termeni simpli oi clari diferite probleme de morala, de credin?a, de activita?i practice. Brooura "Drumul drept oi sigur pentru a ajunge la cer" a cunoscut peste doua sute de edi?ii. Succesul apostolatului sau a provocat multa ura oi duomanie în unii oameni de rea voin?a; ei l-au amenin?at cu moartea oi uneori, pe când el predica, îi aruncau în fa?a fructe stricate. Pentru a nu agrava situa?ia, a parasit Catalonia oi s-a retras în insulele Canare, unde a ramas mai mul?i ani.

În anul 1849 s-a reîntors în Spania oi împreuna cu al?i cinci preo?i a întemeiat Congrega?ia misionara "Fiii Inimii Neprihanite a Mariei", ai carei membri sunt numi?i "Claretini". În acelaoi an, la 4 august, este numit Episcop de Cuba, teritoriu aflat în acea vreme sub stapânire spaniola, oi al carui scaun episcopal era vacant de patruzeci de ani. Cu aceasta ocazie, el a dorit ca la numele de Anton sa asocieze oi numele Maria, ca expresie a încrederii în ajutorul puternic al Maicii Preacurate. Ajuns la noul loc de activitate, îoi reia munca de tiparire oi raspândire a cuvântului scris. Biografii sai au notat ca timp de oase ani a rostit unsprezece mii de predici, a reglementat treizeci de mii de casatorii, a conferit Sfântul Mir la trei sute de mii de persoane. Dorind sa contribuie oi la dezvoltarea vie?ii materiale a credinciooilor sai, a întemeiat o ocoala de agricultura oi el însuoi a redactat câteva broouri despre cultivarea ra?ionala a pamântului. În jurul sau s-au format însa doua tabere de adversari: de o parte coloniotii spanioli îl gaseau vinovat ca se împotriveote sclaviei oi ?ine cu rascula?ii, de alta parte cubanezii na?ionalioti îl considerau vinovat pentru ca era spaniol. La l februarie 1856, pe când ieoea din biserica, Arhiepiscopul a fost lovit cu un cu?it care i-a sfarâmat obrazul stâng; deoarece via?a îi era în primejdie, a fost rechemat în Spania oi numit duhovnic la curtea regala.

Evenimentele din anii 1867 l-au silit sa se refugieze în Fran?a, unde a legat strânse prietenii cu lumea artiotilor, pentru care a întemeiat o academie, pusa sub patronajul Sfântului Mihai. Din nou este atins de o boala care îl consuma în scurta vreme, oi la 24 octombrie 1870, cu doua luni înainte de împlinirea vârstei de oaizeci oi trei de ani, se stinge în manastirea calugarilor cistercieni din Fontfroide, asemenea lumânarii de ceara ce s-a consumat pentru a aduce în lume caldura oi lumina. În timpul anului sfânt 1950, Papa Pius al XII-lea l-a ridicat la cinstea sfintelor altare.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=285
Vă rugăm să respectați drepturile de autor