www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=309
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfânta Olimpia (?-410)
17 decembrie (calendarul latin)

aaptesprezece dintre scrisorile ramase de la Sfântul Ioan Gura de Aur (344-407) sunt adresate unei nobile doamne, diaconeasa a Bisericii din Constantinopol, careia el îi destainuie framântarile sufletului, durerile exilului, planurile pentru restabilirea ordinei oi a pacii în orao. Femeia nobila care s-a învrednicit de prietenia marelui Sfânt Parinte este Sfânta Olimpia.

Tatal Olimpiei, contele Anicius, ocupa o func?ie înalta de stat, iar mama era ruda cu regele Armeniei. La formarea ei culturala oi morala a contribuit mult sora Sfântului Anfiloc, prieten al Sfântului Vasile, precum oi Sfântul Grigore de Nazianz. Când Olimpia s-a casatorit, la vârsta de optsprezece ani, cu Nebridius, intendentul domeniilor împaratului Teodosie cel Mare, l-a invitat oi pe Grigore, atunci retras la Arianze, sa ia parte la nunta. Batrânul Episcop i-a scris: «Nu ar fi nici uoor nici decent pentru un batrân reumatic ca mine sa se aoeze la un banchet nup?ial. Pentru tine, fiica mea, dupa Dumnezeu, so?ul tau sa aiba totdeauna cel dintâi loc în inima ta; sa împar?i?i amândoi oi bucuriile voastre oi durerile voastre; el sa se ocupe cu treburile din afara, iar tu sa-?i rezervi vârtelni?a, lâna oi meditarea Sfintelor Scripturi, în casa... ai sa ajungi sa-i vezi pe copiii copiilor tai crescând oi laundându-l pe Domnul». Dorin?a sfântului Episcop nu s-a împlinit, caci dupa douazeci de luni Nebridius a murit oi a lasat-o pe Olimpia, vaduva la douazeci de ani, stapâna a unei averi imense.

Mul?i pretenden?i i-au cerut mâna, dar ea nu a voit sa mai otie de o a doua casatorie. Împaratul Teodosie a obligat-o sa-l ia în casatorie pe un oareoare Elpidius, dar oi acesta a fost refuzat categoric. Atunci împaratul a ordonat sa i se puna sechestru pe toate bunurile, pâna când îoi va schimba hotarîrea.

Olimpia a ramas neclintita. Mai mult chiar, a cerut de la Patriarhul Constantinopolului, Sfântul Nectarie, sa fie primita în rîndul diaconeselor, pentru a se dedica în întregime lui Dumnezeu oi operelor de binefacere. Când pe scaunul patriarhal a ajuns Episcopul Ioan al Anitiohiei, supranumit Gura de Aur, Olimpia era deja renumita pentru zelul oi eforturile depuse în slujba Bisericii; noul Patriarh i-a acordat toata încrederea oi prietenia sa. Deoarece a ramas credincioasa acestei prietenii oi atunci când curtea imperiala l-a trimis în exil pe severul judecator al pacatelor vremii, ea însaoi a fost alungata din Constantinopol, comunitatea diaconeselor desfiin?îndu-se, toate bunurile confiscate; în cele din urma au exilat-o în Nicomedia, unde a murit în jurul anului 410.

Numele personal Olimpia aminteote de numele Olimp, locuin?a zeilor în mitologia greaca, sau de oraoul Olimpia, unde au luat naotere jocurile olimpice, olimpiadele, în anul 776 î. Cristos. Toate aceste nume sunt apropiate de verbul lampein = a lumina, a straluci. Daca se ia în considera?ie aceasta apropiere, Olimpia ar avea în?elesul de «persoana care poarta, sau raspândeote lumina». Ca nume personal exista oi forma masculina Olimpiu.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=309
Vă rugăm să respectați drepturile de autor