www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=320
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Fericitul Luigi Domenico Filippo Talamoni (1848-1926)

Luigi Domenico Filippo Talamoni s-a nascut într-o familie modesta din Monza, la 3 octombrie 1848, fiind al doilea din cei oase fii ai lui Giuseppe oi Maria Sala. În familie a aflat un exemplu puternic de credin?a, care este o adevarata temelie pentru voca?ii la preo?ie: în casa se recita zilnic rozariul iar tatal, pe cât era posibil, mergea zilnic la liturghie, înso?it de micul Luigi, care, dupa exemplul tatalui, slujind la altar, a sim?it cum creote în el dorin?a de a sluji lui Dumnezeu oi fra?ilor în ministerul sacerdotal.

Micul Luigi Talamoni a frecventat ocoala elementara la Oratoriul din Monza, fondat de Slujitorul lui Dumnezeu pr. Fortunato Redolfi, barnabit, oi condus de un alt barnabit, Slujitorul lui Dumnezeu pr. Luigi Villoresi. Luigi a venit astfel în contact cu experien?ele cele mai entuziaste ale pastora?iei tineretului din acea vreme. De fapt, în dieceza de Milano, în acei ani se asista la o explozie de Oratorii, locuri unde copiii se adunau zilnic pentru a experimenta via?a fraterna oi de angajament, de formare creotina oi umana, de veselie oi de spiritualitate, maturizând aici propria voca?ie la preo?ie, la misiune, la implicarea ca laici angaja?i în societate.

În timpul celui de-al doilea razboi de independen?a, Oratoriul din Monza a devenit un seminar al saracilor: cine manifesta dorin?a de a deveni preot (oi nu doar diecezan), dar nu avea mijloacele materiale necesare pentru a împlini aceasta chemare, afla aici posibilitatea de a studia (profesorii erau de un înalt nivel oi to?i voluntari), de a face o experien?a de via?a fraterna (evident, austera oi saraca), cu posibilitatea unei implicari pastorale (seminariotii, în timpul liber, se implicau în Oratoriul care-oi continua activitatea alaturi de seminar). Luigi Talamoni a trait aici pâna în 1865, când a mers la Seminarul Teologic Diecezan din Milano. Dupa ce a terminat studiile teologice, a început licen?a în Litere oi Filosofie la Academia atiin?ifico-Literara.

La 4 martie 1871 Luigi Talamoni a fost hirotonit de catre Mons. Calabiana. A fost o zi de neuitat, marcata de frumuse?e dar oi de triste?e: în seara acelei zile tatal lui Luigi a facut o pareza de care a suferit mai apoi timp de cincisprezece ani. Don Luigi a fost trimis ca profesor la Colegiul Sf. Carol din Milano, unde l-a avut ca elev oi pe Achille Ratti, viitorul papa Pius al XI-lea. Dupa patru ani, în 1875, Don Luigi a fost chemat la Seminarul din Monza, ca profesor la Gimnaziu. Era un profesor convins ca trebuie sa marturiseasca propria preo?ie, însa a avut de suferit aici din pricina climatul politic tulbure din Milano care influen?ase oi clerul, împar?indu-l în liberali oi intransigen?i, discipoli ai lui Rosmini oi tradi?ionalioti. Pe lânga activitatea profesorala, Don Talamoni era implicat oi în activitatea pastorala: spovezi, predicare, etc.

În cele din urma s-a implicat oi în politica, iar aceasta decizie a luat-o îndemnat nu doar de afirmarea socialismului, dar oi de spiritul puternic anticlerical de la sfâroitul sec. al XIX-lea oi începutul sec. al XX-lea. Don Talamoni a acceptat, astfel, sa se înscrie pe listele civice ale Comitatului Catolico din Monza iar la 9 iulie 1893 a ob?inut 844 de voturi, conducând la victorie întreaga sa lista. S-a implicat pentru apararea drepturilor celor defavoriza?i oi pentru introducerea înva?aturii religioase în ocoli, oi a reuoit sa-oi atraga respectul oi aprecierea tuturor, chiar oi a adversarilor. Însa implicarea sa politica s-a încheiat în 1923, când la alegeri au învins Popularii.

În acest context de zel pastoral descris pâna acum a luat fiin?a Congrega?ia Surorilor Milostive. Don Luigi, chiar în confesionalul din Domul din Monza, o întâlnise pe doamna Maria Biffi, o femeie pioasa, care pierduse pe unul dintre fiii ei la o vârsta frageda, iar altul intrase la barnabi?i, oi care a stat cu daruire alaturi de so?ul ei pe toata durata bolii lui, pâna la moartea lui survenita în 1879. De atunci ea s-a dedicat, sub calauzirea confesorului sau, asisten?ei bolnavilor saraci, intuind tot mai bine voin?a lui Dumnezeu. Astfel, la 25 martie 1891 i-a fiin?a Institutul Milostivelor: se dedicau celor bolnavi, vizitându-i, asistându-i mai ales pe timpul nop?ii, pentru a permite astfel rudelor sa se odihneasca oi sa poata merge în timpul zilei la munca, pentru a-oi între?ine familiile.

Într-o societate egoista, mons. Talamoni a înva?at primatul altruismului; într-o societate a succesului a înva?at sfin?enia umilin?ei; într-o societate a polemicilor oi a contrastelor a înva?at importan?a colaborarii oi a armoniei. El însuoi a dat exemplu, consumându-oi via?a din iubire: a urmarit cu afec?iune oi daruire Institutul care abia se naotea, deoi a ramas scrupulos de fidel îndatoririlor sale de profesor la Seminar, de confesor în Dom oi de consilier comunal, pâna la sfâroit, când, dupa o scurta boala, a murit la 31 ianuarie 1926. Procesul sau de canonizare a început în 1952, la decizia Cardinalului Alfredo Ildefonso Schuster, pe atunci Arhiepiscop de Milano. Luigi Talamoni a fost proclamat venerabil de catre Papa Ioan Paul al II-lea la 11 iulie 1992.

dupa situl www.vatican.va

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=320
Vă rugăm să respectați drepturile de autor