www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=336
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Iustin (c.110 - c.166)
1 iunie (calendarul latin)

Sfântul Iustin se numeote pe sine «samaritean», deoarece s-a nascut în provincia Samaria din Palestina, în localitatea Sichem, amintita în Sfânta Evanghelie pentru convorbirea dintre Cristos oi femeia samariteana. Filozoful creotin oi creotinul filozof, dupa cum pe drept este calificat Iustin, face parte din acea categorie de gânditori care au în?eles oi au aratat strânsa legatura dintre otiin?a limitata a oamenilor oi adevarurile neschimbatoare descoperite oamenilor de Dumnezeu. Drumul care l-a adus ia Cristos trece prin filozofia stoica, a lui Pitagora, cea aristotelica oi neoplatoniciana: de aici a facut saltul inevitabil, mai bine spus providen?ial, la adevarul integral al creotinismului.

El însuoi ne istoriseote ca fiind nemul?umit de raspunsurile diferitelor filosofii, s-a retras într-un loc pustiu, pe malul marii, ca sa mediteze în liniote; un batrân, caruia i-a descoperit framântarea lui sufleteasca, i-a raspuns ca nici o filozofie nu poate satisface spiritul uman, deoarece ra?iunea omului este incapabila sa garanteze deplina cunoaotere a adevarului fara un ajutor deosebit din partea lui Dumnezeu. În felul acesta, la vârsta de treizeci de ani, Iustin descopera creotinismul oi devine un apostol convins al Celui care este Calea, Adevarul oi Via?a. Pentru a aduce la cunootin?a lumii întregi fericita lui descoperire scrie cele doua Apologii ale sale, dintre care prima este dedicata, în anul 150, împaratului Antonin Piul oi fiului sau Marcu Aureliu, poporului oi senatului roman. A mai scris oi alte lucrari - cel pu?in opt -, între ele cea mai dezvoltata fiind «Dialog cu Triton», o carte ce deschide în literatura creotina discu?iile de fond cu iudaismul. Apologiile ramân însa documentul cel mai important, deoarece din ele putem cunoaote cum se propaga creotinismul la acea epoca oi cum se oficiau sfintele slujbe, îndeosebi botezul oi misterul euharistic. Acestea ne sunt expuse nu în forma de medita?ii filozofice, ci prezentând diferite aspecte emo?ionante din via?a comunita?ii creotine de la început, de care Iustin se simte fericit ca apar?ine; «Eu, unul dintre ei...». O astfel de afirma?ie putea sa coste via?a. ai Iustin a platit cu via?a apartenen?a lui la Biserica lui Cristos.

Venind oi aoezându-se în capitala imperiului Roman, în curând se face cunoscut ca un înflacarat aparator al credin?ei creotine: se angajeaza în discu?ii îndelungate cu diferi?i gânditori oi filozofi, în deosebi cu un oarecare Crescen?iu cinicul. Acesta îl denun?a pe Iustin ca este creotin. Magistratul însarcinat cu rezolvarea cazului, judecatorul Rusticus, era el însuoi filozof, prieten oi apropiat al împaratului Marc Aureliu. Dar odata adus în fa?a tribunalului, Iustin nu mai era decât un creotin oarecare, împreuna cu un grup de al?i creotini, între care se afla oi o femeie. Pentru credin?a lor în Cristos au fost condamna?i la moarte prin decapitare. Despre moartea de martiri a lui Iustin oi a celorlal?i ni s-au pastrat «Acta» - Actele autentice, oglinda fidela a curajului oi tariei pe care iubirea fa?a de Cristos le-a revarsat în inimile lor.

* * *

La radacina numelui Iustin se afla cuvântul ius - iuris = drept, izvor oi temelie a drepta?ii; iustus, devenit ca nume Iustin, Iustinian, desemneaza calitatea de a fi drept, corect, a da fiecaruia ceea ce este al sau. Sfin?ii au fost, fara îndoiala, oamenii desavâroi?i, drep?i, deoarece au în?eles sa respecte dreptul lui Dumnezeu asupra fiin?ei umane.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=336
Vă rugăm să respectați drepturile de autor