www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=35
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Gabriel Possenti
al Maicii Îndurerate (1858-1862)

27 februarie (calendarul latin)

În timpul ultimei sale boli, care i-a adus moartea în ziua de 27 februarie 1862, la vârsta de abia 24 de ani, Gabriel al Maicii îndurerate, cleric pasionist, l-a rugat pe directorul sau spiritual, parintele Norbert, sa îndeparteze de la el jurnalul sau personal («carne?elul», cum îi spunea) pentru a nu cadea în ispita de a-l reciti oi eventual de a se lasa cuprins de trufie pentru harurile deosebite pe care Madona i le daduse. Parintele Norbert nu numai ca l-a îndepartat de acolo, dar fara sa se gândeasca mult l-a distrus, fara sa fi citit macar un rând: astfel, ne-a lipsit de o «istorie a unui suflet» interesanta oi utila pentru edificarea noastra, aoa cum este autobiografia Sfintei Tereza a Pruncului Isus, dar oi pentru cunoaoterea boga?iei sufleteoti a acestui sfânt, numit în anul 1955, de catre Papa Ioan al XXIII-lea, patronul principal al regiunii Abruzzilor.

Sfântul Gabriel nu este nascut la Abruzzo, ci la Assisi, în ziua de 1 martie 1838. În aceeaoi zi a fost botezat oi i s-a pus numele de Francisc. La Assisi a locuit pu?in timp, deoarece tatal sau, Sante Possenti, guvernator în Statul Pontifical, a îndeplinit unele însarcinari în diferite localita?i, pâna când în 1841 s-a stabilit definitiv în oraoul Spoleto, în calitate de asesor. Francisc oi-a facut pregatirea intelectuala la Fra?ii acolilor Creotine oi apoi la iezui?i, sub îndrumarea carora a ramas pâna la vârsta de 18 ani, când a luat hotarârea de a intra în ordinul pasioniotilor*.

Primit în casa de noviciat la Morrovale, în ziua de 21 septembrie 1856, a îmbracat rasa calugareasca oi oi-a luat numele de Gabriel al Maicii Îndurerate. Dupa un an de zile, depune juramântul de via?a calugareasca oi apoi este trimis sa îoi completeze studiile filozofice. La 10 iulie 1859, împreuna cu câ?iva confra?i, soseote la Isola del Gran Sasso. A fost ultima etapa a trecerii lui pe acest pamânt: dupa mai pu?in de trei ani, la 27 februarie 1862, sufletul sau curat paraseote locuin?a lui trecatoare.

De la el ne-au ramas pu?ine însemnari scrise: un caiet cu note de ocoala, cu versuri latineoti oi poezii italieneoti, o mica culegere de gânduri ale Sfin?ilor Parin?i ai Bisericii în legatura cu Maica Domnului oi vreo patruzeci de scrisori, din care se raspândeote parfumul unei deosebite devo?iuni catre Fecioara Îndurerata. «Paradisul meu, scrie el, sunt durerile scumpei mele Mame». Nimic excep?ional nu aparea în exterior din boga?ia interioara a sufletului sau oi din totala daruire de sine lui Dumnezeu oi Preacuratei, daruire pe care o realiza în fidelitatea absoluta fa?a de Regula manastireasca, într-un profund spirit de rugaciune oi de peniten?a. Sfin?enia vie?ii lui a fost destainuita abia în anul 1908 când a fost declarat Fericit, oi în 1920 când a fost declarat Sfânt. În 1926, Papa Pius al Xl-lea l-a numit copatron al Ac?iunii Catolice.

* * *

Numele de Gabriel, atribuit oi Arhanghelului care a adus Buna Vestire, dupa unii comentatori este format din doua cuvinte ebraice care împreuna înseamna «Dumnezeu este puternic».

* Ordin calugaresc care cultiva o deosebita cinstire a patimilor (passiones) Domnului nostru Isus Cristos.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=35
Vă rugăm să respectați drepturile de autor