www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=402
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Egidiu
abate

1 septembrie (calendarul latin)

Numele Egidiu este cinstit oi iubit în deosebi de catre membrii familiei franciscane, deoarece a fost purtat de mul?i ferici?i din rândurile lor; cel mai cunoscut este Fericitul Egidiu, amintit la 23 aprilie, al treilea tovarao de via?a al Sfântului Francisc de Assisi. Provenind dintre ?arani, a pastrat dragostea de munca oi spiritul de observa?ie al ?aranului oi a fost un exemplu de candoare, întotdeauna însufle?it de "perfecta laetitia" -"desavâroita bucurie", înzestrat cu un umor sanatos. - Sfântul Egidiu, comemorat la 1 septembrie, nu face parte din familia franciscana oi a trait cu câteva sute de ani înainte de Sfântul Francisc de Assisi; el este întemeietorul vestitei Manastiri "Saint-Gilles" (în limba franceza, Egidiu se spune Gilles) din regiunea de la gurile Rhonului, în sudul Fran?ei. În apropierea acestei manastiri s-a format localitatea Saint Gilles (Sfântul Egidiu), nu departe de oraoul Nîmes.

Doua vitralii oi o sculptura de pe portalul catedralei din Chartres îl arata pe Sfântul Egidiu slujind Sfânta Liturghie oi primind de la Dumnezeu actul de iertare pentru un pacat al împaratului Carol cel Mare, pacat pe care împaratul nu avusese curajul sa-l marturiseasca nici unui preot. Este sigur însa ca Egidiu a trait înaintea marelui împarat, oi imaginile din catedrala nu pot dovedi decât venera?ia ce i se acorda în timpul lui Carol cel Mare.

Un text din secolul al X-lea afirma ca Egidiu era de origine grec oi a venit în Fran?a atras de renumele sfântului episcop Cezar de Arles; a trait un timp ca pustnic, apoi a pus temeliile manastirii ce-i poarta numele, aoezata într-un loc de trecere a pelerinilor spre Roma sau spre Spania. În timpul Evului Mediu, Manastirea "Sfântul Egidiu" - "Saint Gilles" a fost punct de oprire oi de odihna pentru mul?imile de credinciooi ce se îndreptau spre mormintele Sfin?ilor Apostoli din Cetatea Eterna, ori spre mormântul Sfântului Iacob la Compostella.

O povestire care a contribuit mult la popularizarea cultului Sfântului Egidiu spune ca, în timp ce el se afla în padure, departe de orice aoezare omeneasca, Dumnezeu a trimis o caprioara ce-i aducea laptele pentru hrana. Într-o zi, caprioara a intrat în por?iunea cercetata de haitaoii unei vânatori, condusa personal de rege. Regele vânator a urmarit prada care alerga spre locul otiut; numai în momentul când a slobozit sageata, regele a observat ca animalul înspaimântat se afla la picioarele unui om. Lovitura destinata caprioarei nevinovate l-a atins oi pe pustnic. Incidentul a avut însa un sfâroit fericit. Regele a devenit prieten cu Egidiu oi, drept dovada de iertare, l-a rugat sa primeasca o mare suprafa?a de teren pe care sa ridice o manastire. Pustnicul a primit oi, deoi a pierdut pentru totdeauna liniotea oi bucuria singurata?ii, a sim?it o nebanuita fericire vazând cum din zi în zi creotea oi devenea tot mai activa o mare comunitate de fra?i calugari, carora el le era abate, adica parinte. Dumnezeu i-a rasplatit credin?a oi jertfele, savâroind multe minuni la rugaciunile lui; dupa moarte, mormântul sau a fost considerat mormântul unui mare sfânt. Mul?imile de pelerini ce au trecut prin manastirea întemeiata de el i-au purtat numele de-a lungul Europei. ai astazi, cultul sau este raspândit în multe regiuni din Fran?a, Belgia, Olanda, unde credinciooii îl invoca oi-i cer ajutor în cazuri de delir, de teama obsesiva, de pierderea min?ii.

* * *

Prenumele Egidiu vine de la numele grecesc Aigidios; acesta are la baza cuvântul air - aigos = capra. Ini?ial, "aigidos" a fost un nume de alintare, în genul expresiilor: "puioorul mamei", "iepuraoul mamei", "capriorul mamei", care apoi s-a transformat în nume propriu. Se poate face o apropiere oi de cuvântul latinesc aegis - aegidios, nume dat scutului purtat de Zeus - sau de Atena, scut acoperit cu piele de capra. Dupa numele acestui scut, s-a format cuvântul egida, cu în?eles de ocrotire, protec?ie superioara. Egidiu ar urma sa însemne: "Om aflat sub egida, sub ocrotirea Atotputernicului". Este oi gândul Psalmistului care îi aminteote celui drept: "Scut oi armura este adevarul Domnului; nu te vei teme de spaimele nop?ii oi de sageata care zboara la lumina zilei" (Ps 90,4-5).

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=402
Vă rugăm să respectați drepturile de autor