www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=53
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Gheorghe (sec. IV)
martir

23 aprilie (calendarul latin)
23 aprilie (calendarul bizantin)

Numele oi icoana Sfântului Gheorghe sunt cunoscute oi raspândite în toata lumea creotina; calendarele îi consemneaza amintirea la 23 aprilie, zi care în multe par?i ale lumii este ?inuta ca sarbatoare deosebita. Biserica din Rasarit îl numeote "marele mucenic - megalos martiros", oi-l premareote în slujbe de o frumuse?e înal?atoare. Exista ?ari oi regiuni care îi poarta numele oi altele l-au ales drept patron deosebit: Genova, Portugalia, Lituania oi îndeosebi Anglia. Englezii i-au imprimat chipul oi pe monezile lor, ceea ce a dus la expresia "cavaleria Sfântului Gheorghe" - oi chiar oi atunci când au renun?at la folosirea icoanelor în biserica, i-au pastrat o capela în palatul Windsor. Faptul cel mai impunator ramâne venera?ia pe care de veacuri întreaga creotinatate o aduce tânarului cavaler, biruitor al fiarei înspaimântatoare, ucigao de oameni nevinova?i.

Persoana reala la care se refera aceasta revarsare de admira?ie oi uimire, precum oi faptele ce i se atribuie se pierd în negura timpului. "Passio Sancti Giorgii - Istoria patimirii Sf. Gheorghe" s-a dovedit a nu fi o istorie propriu-zisa, ci o înmanunchere de fapte oi considera?ii filosofice oi pioase ce privesc persoane oi întâmplari deosebite din perioada de raspândire a creotinismului. Este dovedit istoric ca în jurul anului 300, în oraoul palestinian Lydda, astazi Lod, a fost omorât pentru credin?a un creotin cu numele Gheorghe; de asemenea, istoria bisericeasca consemneaza via?a binecunoscuta a altor oase sfin?i care au purtat numele Gheorghe: între aceotia, un martir la Adrianopol, un Episcop de Antiohia, un Patriarh de Constantinopol, un martir spanion, altul francez. Faptele istorice despre Sfântul Gheorghe precum oi cinstirea numelui sau ramân adânc înfipte în via?a oi istoria creotinata?ii: de aceea, noul calendar pastreaza amintirea Sfântului Gheorghe, dar ne atrage aten?ia sa facem deosebire între faptele istorice reale oi haina în care pietatea oi poezia veacurilor ni le prezinta.

Faptele istorisite despre Sfântul Gheorghe ne apar mai graitoare ?inând seama ca numele Gheorghe înseamna: agricultor, ?aran, lucrator al pamântului (geo=pamânt, ergon=munca). În numele oi via?a Sfântului Gheorghe vedem credin?a solida oi vie a creotinilor proveni?i din rândurile agricultorilor; deasemenea, ni se sugereaza eliberarea de sub tirania viciilor prin puterea biruitoare a crucii Mântuitorului.

La marginea unei ceta?i cu locuitori paonici, probabil pastori, aparea din când în când, ieoind din lacul apropiat, un monstru înspaimântator a carui suflare otravea tot ce atingea. Pentru a ?ine departe de ei o asemenea nenorocire, locuitorii au hotarât sa-i dea câte o oaie din turmele lor. Fiara aparea în continuare oi ne mai având cu se sa o îmblânzeasca, ajunoi la disperare, se gândesc sa sacrifice pe unul dintre ei. Hotarasc sa traga la sor?i pentru a alege nefericita victima, Sor?ii cad asupra fiicei regelui, îndragita de to?i ca o copila a lor. Dar hotarârea trebuia îndeplinita. În timp ce se îndreptau spre poarta ceta?ii, un tânar cavaler calare pe un cal alb oi purtând în mâini o suli?a ce avea la capatul de sus un semn necunoscut lor, se apropie de ei oi-i întreaba ce se petrece acolo. Era ostaoul Gheorghe, care venea din Capadocia. Viteazul razboinic se repede spre fiara ce aotepta pe malul lacului oi cu suli?a pironeote la pamânt monstrul înfiorator.

Întors spre convoiul înmarmurit de groaza oi de admira?ie, el le vorbeote despre Cristos, despre Crucea Lui Sfânta - acum au în?eles semnul din capatul suli?ei - oi-i pregateote pentru Sfântul Botez. Când împaratul afla ca valorosul sau cavaler este creotin, oi chiar cauta sa atraga oi pe al?ii la urmarea Celui rastignit oi mort pe cruce între doi tâlhari, porunceote ca Gheorghe sa fie supus chinurilor celor mai groaznice. Tânarul ostao ramâne atât de senin, încât însaoi împarateasa cere sa devina creotina. Mul?i creotini, care pâna atunci îoi ?ineau ascunsa credin?a, încuraja?i de exemplul lui Gheorghe, marturisesc deschis iubirea lor fa?a de Cristos oi împreuna cu Gheorghe îoi pleaca capul sub ascu?ioul sabiei. Trupurile lipsite de via?a cad pe pamânt în nemiocarea mor?ii, iar sufletele lor curate intra în bucuria veoniciei; "Passio Sancti Giorgii" a încurajat de-alungul veacurilor nenumarate inimi oovaitoare.

* * *

Prenumele Gheorghe, provenind din limba greaca oi având în?elesul de "lucrator al pamântului", este printre cele mai raspândite nume. El are nenumarate forme, datorate diferitelor limbi prin care a ajuns la noi.

Astfel, pentru barba?i: Gheorghe, cu toate diminutivele: Gheorgan, Gheorghian, Ganea, Ghica, Gorghie, Gorghe, Gog, Goga, Gogan, Gogancea, Gogea, Gogota, Gogu, Giura, Giurau, Giurcan, Iorga, Iordache, Iorgan, Iorgu, Iorgache, Iuca, Iorda, Giurgiu, Giurgica, Giurgila, Jurj, Jury, Jurg, Jurga, Jurja, Jura, Iurg, Iurga, Iuga, Gociu, Gorea, Ga?a, Go?i, Gotea, Ghe?ea, Zorez, George, Gica, Egor, Ghera, Gherea.

Pentru femei: Gherghina, Gherghinica, Georgeta, Zorza, Zorzila, Giurgi?a, Georgela, Georgina, Gina, Gela, Gherghi?a, etc.

Marea mul?ime a prenumelor pornite din radacina "Gheorghe", este înca o dovada a pre?uirii de care se bucura "marele mucenic" în rândul creotinilor; putem vedea în acest fapt oi o expresie a iubirii fa?a de valorile pe care le-a pre?uit Sfântul Gheorghe: puritatea, curajul, bunatatea, iubirea fa?a de Sfânta Cruce.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=53
Vă rugăm să respectați drepturile de autor