www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=68
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Toma (sec. I)
Apostol

3 iulie (calendarul latin)
6 octombrie (calendarul bizantin)

Apostolul Toma, caruia pe nedrept îi adaugam aproape întotdeauna supranumele de "necredinciosul", este men?ionat pentru ultima oara în Evanghelie prin scurta oi luminoasa marturisire de credin?a: "Domnul meu oi Dumnezeul meu!". Pâna în momentul când a rostit aceste cuvinte, nici unul dintre apostoli, nici chiar Petru ori Ioan, nu pronun?ase numele "Dumnezeu" atunci când se adresau lui Isus. Ca raspuns la chinuitoarea îndoiala a lui Toma oi la nevoia de claritate interioara pe care o sim?ea în sufletul sau, Cristos a rostit acele cuvinte reconfortante, rezumat al Evangheliei oi centru de greutate pentru to?i care aveau sa-i daruiasca mai târziu credin?a lor: "Toma, tu crezi pentru ca ai vazut cu ochii; ferici?i sunt cei care nu vad oi totuoi cred". Necredin?a lui Toma, ca oi tagaduirea lui Petru, au fost urmari ale durerii oi al iubirii. Din aceasta cauza, îndurarea divina le-a transformat în binecuvântare oi punct de sprijin pentru slabiciunea umana.

Toma intra în Evanghelie aproape pe neobservate. Primele cuvinte rostite de el sunt dictate de o situa?ie neclara. Isus este rugat de catre Marta oi Maria sa vina la fratele lor Lazar, care se îmbolnavise. A se întoarce din nou în Iudeea, dupa ce duomanii lui Isus îl amenin?asera de atâtea ori, era un risc mult prea mare. Ucenicii i-au atras aten?ia lui Isus, dar El a ramas neclintit. Atunci Toma a zis: "Sa mergem oi noi oi sa murim împreuna cu El!". A doua interven?ie a lui Toma este de asemenea umbrita de triste?e. Când ucenicii se aflau în cenacol oi Isus îi pregatea pentru evenimentele însemnate ce aveau sa urmeze, la un moment dat cuvintele rostite de El au un ecou de ramas bun oi despar?ire: "Unde ma duc eu voi oti?i; cunoaote?i chiar oi calea într-acolo". Cuprinoi de nedumerire, to?i ramân ca mu?i. Singur Toma îndrazneote sa ia cuvântul: "Doamne, noi nu otim unde te duci oi de unde sa cunoaotem drumul?". Raspunsul lui Isus este din nou mare, dar - care-l introduce pe Toma, oi pe noi to?i, în taina misterului Sfintei Treimi: "Isus i-a raspuns: Eu sunt Calea, Adevarul oi Via?a. Nimeni nu vine la Tatal decât prin mine. Daca m-a?i fi cunoscut pe mine oi pe Tatal meu l-a?i cunoscut; de acum îl cunoaote?i oi pe El".

Toma, mai mult decât oricare dintre apostoli, pentru a gasi raspunsul definitiv la îndoielile oi framântarile sale, avea absoluta nevoie de lumina pascala. Fiind absent din mijlocul ucenicilor atunci când Cristos a înviat oi li s-a aratat, el a provocat un alt incident: "Daca nu vad eu în mâinile lui semnele cuielor oi nu pun mâna mea pe ranile facute de cuie, nu cred". La aceasta îndârjita sete de eviden?a, Isus raspunde cu divina în?elegere: "Pune degetul tau aici! Uita-te la mâinile mele! ... Nu fi necredincios, Toma, dar credincios!". Deodata muntele necredin?ei, stânca apasatoare oi rece a îndoielii se pulverizeaza. În razele adevarului, pentru o clipa, praful rezultat capata lucire de stele, dar apoi depune în suflet stratul aproape straveziu al regretului de a nu fi avut încredere totala în Acela care din iubire a lasat sa i se strapunga mâinile oi coasta.

Evanghelia nu ne mai da alte informa?ii despre Sfântul Toma. Potrivit unei tradi?ii din primele veacuri creotine, Toma a predicat înva?atura oi taina lui Cristos în ?inutul îndepartat al Indiei pe coasta Malabar oi a fost martirizat aproape de oraoul care astazi se cheama Madras. Este un fapt cunoscut, semnalat oi de J. Nehru în autobiografia sa, ca în India exista o comunitate creotina straveche, "Creotinii Sfântului Toma", comunitate ce foloseote ritualul liturgic numit "siro-malabar".

Înainte de reforma calendarului din 1 martie 1969, reforma ceruta de Conciliul Vatican II, Sfântul Toma era sarbatorit la 21 decembrie, ziua premergatoare solsti?iului de iarna, când pamântul se afla la cea mai mare departare de soare oi în consecin?a temperatura este cea mai scazuta, iar noaptea, cea mai lunga între toate nop?ile; era o referire la starea sufleteasca a lui Toma "Necredinciosul". Calendarul nou repune sarbatorirea lui la 3 iulie, data la care era sarbatorit în secolul al VI-lea, amintindu-se aducerea ramaoi?elor sale pamânteoti la Edessa, vechi orao în Mesopotamia, azi localitatea Urfa din Turcia.

Sfântul Grigore cel Mare - Papa, meditând cuvintele "Ferici?i cei care nu au vazut oi totuoi cred" face urmatoarea reflexie: "În noi se împlinesc aceste cuvinte daca credin?a noastra este urmata de fapte; caci acela crede cu adevarat care traduce în fapte reale ceea ce crede"; dimpotriva, despre cei care numai cu numele sunt credinciooi, Sfântul spune "prin cuvinte afirma ca îl cunosc pe Dumnezeu, dar îl neaga prin faptele lor" (Omilia 26, 9).

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=68
Vă rugăm să respectați drepturile de autor