www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=69
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfânta Maria Goretti (1890-1902)
6 iulie (calendarul latin)

În seara zilei de 24 iunie a anului 1950, o mul?ime imensa umplea pâna la refuz pia?a Bazilicii Sf. Petru din Roma; într-o tacere adânca, aoteptau cu to?ii cuvântarea Suveranului Pontif la slujba de canonizare - declararea oficiala ca Sfânta a Mariei Goretti. Deodata, tacerea începe sa vorbeasca prin glasul sonor al Papei Pius al XII-lea: "În aceasta stralucitoare seara de vara, Biserica lui Cristos ridica la cea mai înalta cinste pe o fiica modesta a poporului credincios ... De ce sunte?i mioca?i pâna la lacrimi când citi?i sau auzi?i vorbindu-se de via?a scurta a acestei feti?e? Aceasta via?a, chiar oi în sfâroitul ei violent, imprevizibil, este atât de simpla oi modesta, atât de transparenta oi luminoasa atât de vie oi generoasa, încât ni se pare o istorioara din Sfânta Evanghelie..." Apoi, Sfântul Parinte prezinta în cuvinte emo?ionante via?a oi virtu?ile Mariei Goretti, asemanând-o cu Sfânta martira Agnesa din primele veacuri ale creotinismului oi o propune tineretului creotin drept model oi încurajare. La fastuoasa solemnitate a canonizarii erau de fa?a mama Mariei, Assunta, fra?ii mai mici oi un mare numar dintre consatenii ei din Corinaldo oi Nettuno (N).

Familia Goretti este originara din Corinaldo, mica localitate în provincia Ancona din Centrul Italiei. Aici s-a nascut Maria, la 16 octombrie 1890; în familie i se spunea Marietta. La vârsta de 6 ani se spovedeote pentru prima oara oi este confirmata potrivit obiceiului de atunci; prima Sfânta Împartaoanie o va face mai târziu, la 11 ani. Cu trecerea anilor, familia se mareote oi pâinea pe masa devine tot mai pu?ina. Luigi Goretti, mânat de speran?a ca-oi va putea îmbunata?i condi?iile de via?a, emigreaza împreuna cu întreaga familie în Câmpia Romana. Aici se aoeaza la Ferriere de Conca, pe mooia unui principe, care le pune la dispozi?ie o casa cu parter (pentru vite) oi etaj (pentru oameni), în comun cu o alta familie, formata din vaduvul Serenelli oi copilul sau Alexandru. Câmpia era într-adevar manoasa, dar din mlaotinile alaturate adesea îoi facea apari?ia malaria ucigatoare. Dupa un an de zile va cadea victima chiar Luigi Goretti, "il mio caro babbo", cum îl numea Marietta, acum în vârsta de 10 ani.

Assunta, so?ia lui Luigi, ramasa vaduva, va trebui sa înlocuiasca oi pe so?ul ei la muncile câmpului, pentru a câotiga cele necesare traiului. Grija de gospodaria casnica oi de cei patru copii mai mici ramâne în seama Mariettei, care se dovedeote o buna gospodina oi o educatoare în?eleapta pentru fra?iorii ei, deoi nu otia decât foarte pu?ina carte; de acum va renun?a oi la orele de ocoala la care se ducea din când în când; nu a renun?at la orele de catehism, în vederea pregatirii pentru prima Sfânta Împartaoanie. În fiecare duminica facea un drum de 11 km pâna la oraoelul apropiat Nettuno, unde lua parte la Sf. Liturghie oi la orele de înva?atura creotineasca. La un an dupa moartea tatalui, într-o frumoasa duminica de mai, îmbracata cu o rochie alba simpla, daruita de vecine, Marietta primeote pentru prima oara Sfânta Împartaoanie. Conotiin?a prezen?ei lui Isus Mântuitorul în sufletul ei îi întareote hotarârea de a nu-L supara nici chiar cu cea mai mica greoeala. Assunta era felicitata pentru comoara pe care i-a dat-o Dumnezeu în persoana Mariettei; toate vecinele o iubeau pe aceasta copila modesta, harnica oi respectuoasa fa?a de to?i.

Dar într-o zi, în cuibul liniotit al vaduvei Goretti s-a strecurat o vipera. Alexandru, copil lasat în voia lui de un tata vaduv oi dedat bauturii, ajuns în grupul unor tineri fara teama de Dumnezeu oi fara ruoine fa?a de oameni, de mai multe ori a îndreptat asupra Mariettei priviri tulburatoare oi chiar i-a adresat cuvinte cu în?elesuri necuviincioase. Marietta, care, dupa cum spunea oi mama Assunta, "era foarte dezvoltata pentru vârsta ei" oi, ca orice fata de ?ara cunootea sensul anumitor atitudini oi expresii, evita cu grija orice întâlnire cu tânarul lipsit de buna-cuviin?a, deoi, în baza în?elegerii dintre familii, trebuia sa faca mâncare oi sa spele rufele oi pentru cei doi Serenelli.

În diminea?a zilei de 5 iulie 1902, Assunta împreuna cu vecinii ei au plecat la câmp, având de treierat fasolea. Nu peste mult timp, Marietta observa, spre uimirea ei, ca Alexandru se întoarce singur acasa. Atunci, ia pe surioara ei mai mica care dormea înca oi se aoeaza în fa?a uoii pe treapta cea mai de sus a scarii de la cerdac, continuându-oi lucrul de mâna început în casa. Alexandru urca scarile oi-i spune Mariettei sa intre în camera ca sa-i repare o haina rupta; ea refuza, cerând sa-i aduca haina afara. Deodata, cu mâinile lui puternice, Alexandru o trage în camera oi-i spune pe fa?a gândul murdar ce-l stapânea. "Nu! Nu! Dumnezeu nu permite! E pacat!" striga Marietta din toate puterile. Nereuoind sa-oi duca planul la îndeplinire, Alexandru scoate pumnalul pe care-l purta totdeauna la el oi, cuprins de furie, loveote în neotire. La strigatele disperate ale Mariettei, surioara ei se trezeote oi începe sa plânga oi sa ?ipe. Cei de la arie, auzind ?ipetele neobionuite, cuprinoi de o presim?ire tulburatoare, alearga spre casa oi urca pe cerdacul unde se afla feti?a. Când intra în camera o gasesc pe Marietta într-un lac de sânge, dar înca în via?a; la întrebarea lor, raspunde în ooapta: "Alexandru!" Se cauta în graba o oareta oi este transportata la spitalul din Nettuno. Alexandru este dat pe mâna carabinierilor, care au trebuit sa intervina energic pentru ca mul?imea adunata sa nu-l ucida cu furcile oi coasele.

Ca un fulger vestea despre cele întâmplate s-a raspândit în tot ?inutul. Din inimile tuturor porneau gânduri oi cuvinte de compatimire oi admira?ie pentru curajul oi demnitatea dovedite de tânara copila a Assuntei Goretti oi a pamântului lor. Cu toate îngrijirile medicale acordate, în ziua de 6 iulie 1902, sufletul eroic al Mariettei, purtând în mâna crinul cura?iei, paraseote trupul rapus de loviturile crunte ale orbirii sufleteoti, dar neatins de tina pacatului. Ultimele cuvinte înainte de a muri au fost: "Din dragoste catre Isus îl iert (pe Alexandru) oi vreau sa ajunga în cer oi el".

Alexandru Serenelli a fost condamnat la munca silnica pe via?a. În anul 1910, dupa cum marturiseote el, i s-a aratat Maria Goretti în mijlocul unui câmp cu crini oi l-a chemat sa vina dupa ea. Faptul concret este ca începând cu aceasta data, via?a lui s-a schimbat total, astfel încât dupa împlinirea a 27 de ani de executare a pedepsei, a fost eliberat pentru buna purtare dovedita.

Sfânta Maria Tereza Goretti - sau Sfânta Marietta, dupa numele pe care i-l dadeau cei din familie, nu este numai copila care a preferat sa moara, mai degraba decât sa cedeze în fa?a propunerilor murdare ale unui tânar depravat. Aproape zilnic, în diferite par?i ale lumii, se petrec acte de violen?a fa?a de tinere?ea lipsita de aparare oi de cele mai multe ori, amintirea lor se pastreaza numai în istoria criminalita?ii. Cazul Mariei Goretti însa reprezinta afirmarea suprema a unui principiu de morala creotina, aparat de Biserica chiar în perioadele de cea mai mare decadere, suprema?ia sufletului oi a valorilor sufleteoti asupra trupului. Aceasta copila ne este propusa ca exemplu nu numai pentru faptul de a-oi fi aparat pâna la moarte virtutea cura?iei, dar oi pentru întreaga ei via?a, întemeiata nu doar pe sentimentul onoarei oi al demnita?ii umane, ci pe recunoaoterea conotienta oi supunerea fa?a de Legea lui Dumnezeu oi pe ajutorul harului divin.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=69
Vă rugăm să respectați drepturile de autor