www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=72
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Bonaventura (1218-1274)
15 iulie (calendarul latin)

Prima genera?ie a ordinului calugaresc întemeiat de Sfântul Francisc de Assisi cuprindea în general oameni fara o pregatire otiin?ifica deosebita. Celor care doreau sa-oi pastreze simplitatea oi liniotea sufletului, Sfântul Francisc le recomanda sa renun?e la preocuparea de a face studii literare sau otiin?ifice, oi sa se consacre rugaciunii oi lucrurilor practice. Cu toate acestea, elanul, simplitatea oi sinceritatea celor dintâi ucenici ai Saracu?ului din Assisi au atras în rândurile tot mai dese ale "minorilor" oi spirite mari, deosebit de înzestrate pentru arta, otiin?a, teologie, spiritualitate. Când oi-au facut apari?ia, însuoi Sfântul Francisc oi întreg ordinul le-au aratat o pre?uire deosebita oi i-au ajutat sa fructifice talan?ii darui?i lor de Dumnezeu. Printre aceste spirite mari, un loc deosebit îl are Sfântul Bonaventura.

Bonaventura, nascut în 1218 la Bagnoregio (localitate în provincia Toscana din Italia), spunea ca a fost atras de Ordinul întemeiat de Sfântul Francisc deoarece a constatat o admirabila asemanare între începuturile Bisericii oi cele ale familiei franciscane, deoarece oi Biserica oi familia franciscana au la începuturile lor oameni simpli, pescari oi ?arani, oi numai dupa aceea vin oamenii de otiin?a. Când Bonaventura a intrat în Ordin, fiii Sfântului Francisc, la fel ca oi cei ai Sfântului Dominic, se avântasera pâna la Paris, Oxford, Cambridge, Strasburg oi în alte universita?i europene. Evolu?ia nu s-a realizat fara dificulta?i. Mul?i din "vechea" genera?ie priveau cu îngrijorare la îndulcirea disciplinei calugareoti oi la avântul spre cultura al fra?ilor tineri. Sfântul Bonaventura a otiut sa gaseasca cuvântul de liniote oi de încurajare atât pentru unii, cât oi pentru ceilal?i.

Fratelui Egidiu, unul dintre primii ucenici ai Sfântului Francisc, care-l întreba cum se va putea mântui el, cel lipsit de orice otiin?a teologica, fratele Bonaventura îi raspunde: "Daca Dumnezeu daruieote omului harul de a-l iubi, aceasta ajunge ... O sarmana batrânica poate sa-l iubeasca pe Dumnezeu chiar mai mult decât un doctor în teologie". Înzestrat cu mult bun-sim?, practic oi teoretic în acelaoi timp, Bonaventura a otiut sa altoiasca în vigurosul trunchi franciscan mugurii genera?iilor tinere, cu noile cerin?e sporite în ce priveote cultura. Celor care, asemenea poetului oi ascetului Jacopone da Todi (1230-1300), se temeau ca otiin?a va distruge simplitatea regulii franciscane, Bonaventura le-a dovedit prin argumente teoretice, oi mai ales prin propria lui via?a, ca adevarata otiin?a purifica oi îmboga?eote trairea spirituala.

Bonaventura a fost, împreuna cu Sfântul Toma de Aquino, elev al marelui înva?at Alexandru Hales la Universitatea din Paris. El ramâne în acest orao mai întâi ca profesor de teologie oi apoi ca superior general al Fra?ilor Minori, însarcinare ce i s-a încredin?at când avea vârsta de treizeci oi oase de ani. Fiind numit Cardinal, a trebuit sa accepte consacrarea episcopala, deoi, din umilin?a, de mai multe ori refuzase aceasta cinste. Papa Grigore al X-lea i-a dat permisiunea sa pregateasca al doilea Conciliu ecumenic de la Lyon, care urma sa înceapa la 7 mai 1274. A fost chemat sa participe oi Toma de Aquino, dar cu doua luni înainte de deschiderea lucrarilor Sinodului, fiind în drum spre Lyon, Toma a încetat din via?a. ai Bonaventura moare la pu?in timp dupa oedin?a inaugurala a Conciliului, la 15 iulie 1274. Înmormântarea lui a fost un triumf, din nefericire de scurta durata, al unita?ii Bisericii, deoarece în jurul sicriului se aflau Papa de la Roma, împreuna cu delega?ii la Conciliu din partea apuseana a creotinata?ii, alaturi de Patriarhul de Constantinopol înconjurat de delega?ii la Conciliu din partea de rasarit a Bisericii.

Deoi superior general al unei foarte mari familii calugareoti, Bonaventura a ?inut întotdeauna sa participe la muncile umile ale manastirii. Se spune ca cei care i-au adus numirea de Cardinal l-au gasit în gradina manastirii, spalând vasele de la bucatarie sub un copac; el i-a rugat sa atârne palaria rooie într-o ramura oi sa aotepte pâna ce-oi va termina lucrul.

La baza doctrinei teologice propuse de fratele Bonaventura în cuvintele, faptele oi scrierile sale se afla iubirea sau caritatea. Între operele sale cea mai cunoscuta este: "Itenerarium mentis in Deum" - "Drumul sufletului catre Dumnezeu". "Nu este suficienta citirea fara participarea inimii; nu ajunge specula?ia fara evlavie; nu este destula cercetarea daca nu este însufle?ita de bucuria de a descoperi; nu ajunge contemplarea rece a lucrurilor daca nu ne înflacareaza inima; nu ajunge priceperea fara evlavie; otiin?a fara dragoste; inteligen?a fara umilin?a; munca fara har". Sunt cuvintele Sfântului Bonaventura, în care ne destainuie programul oi secretul vie?ii sale, a unei vie?i pline de bucurie oi pace.

Prenumele Bonaventura, având aceeaoi forma pentru barba?i oi pentru femei, este de provenien?a creotina oi exprima dorin?a ca cel care-l poarta sa aiba soarta fericita; în traducere înseamna: toate bunurile bona sa-?i iasa în cale ventura. Este sigur ca to?i parin?ii doresc numai bine pentru copiii lor, dar tot atât de sigur este ca nu prenumele pe care îl poarta, ci harul lui Dumnezeu în colaborare cu buna voin?a aduc acest bine. "Am pre?uit în?elepciunea mai mult decât sanatatea oi frumuse?ea; am pus-o chiar înaintea luminii, fiindca stralucirea ei nu se stinge niciodata. Împreuna cu ea mi-au venit toate bunata?ile, caci în mâinile ei sunt boga?ii nenumarate" (În?elepciunea lui Solomon, 7, 10-11).

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=72
Vă rugăm să respectați drepturile de autor