www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=89
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Albert cel Mare (1193- 1280)
Episcop oi înva?ator al Bisericii

15 noiembrie (calendarul latin)

Pu?ini sunt cei care otiu ca pia?a Maubert din Paris îl aminteote pe marele sfânt dominican comemorat astazi. Numele Maubert este o contractare a cuvintelor Magnuos Albert, Albert cel Mare, stralucit maestru în teologie, filosofie oi otiinte naturale; la lec?iile sale ?inute în universitatea pariziana era o afluen?a de studen?i atât de mare încât a fost nevoit sa predea în pia?a publica, care de atunci îi poarta numele, Maubert.

Albert s-a nascut în jurul anului 1193, la Lauingen în Bavaria. La vârsta de 16 ani a fost dus de un unchi al sau la Padova, spre a-oi completa studiile universitare. Aici s-a întâlnit cu Giordano de Saxonia, superiorul general al calugarilor dominicani, om de o mare cultura oi cu o via?a spirituala deosebita. El l-a convins pe Albert sa îmbratioeze via?a calugareasca.

În 1229, Albert a îmbracat haina calugareasca a frati?lor predicatori, oi a fost trimis la Colonia (astazi Koln), unde se afla ocoala cea mai importanta a Ordinului dominican. Ca un adevarat geniu enciclopedic, el a patruns cele mai adânci taine, atât în otiintele naturale, cât oi în cele speculative. Interesul universal pentru cultura oi preocuparile didactice au mers mâna în mâna cu straduin?a pentru desavâroirea intelectuala, spirituala: "Doamne Isuse, se ruga el, î?i cerem ajutorul tau ca sa nu ne lasam ame?i?i de cuvintele magulitoare despre noble?ea familiei, despre prestigiul Cinului calugaresc, despre for?ele de atrac?ie ale otiin?ei".

A predat în universita?ile de Hildesheim, Freiburg, Regensburg, Strasbourg, Koln oi Paris. Printre studen?ii sai l-a avut pe Sfântul Toma de Aquino, la care a descoperit însuoirile excep?ionale de gânditor. Când superiorii i-au încredin?at sarcina de conducator al provinciei calugareoti din Germania, Albert a parasit catedra oi s-a daruit cu totul acestei misiuni; a cautat sa fie permanent la dispozi?ia comunita?ilor încredin?ate, pe care le-a vizitat strabatând per pedes apostolorum diferitele ?inuturi ale Germaniei, ceroind de-a lungul drumului hrana necesara oi adapostul pentru noapte. Ulterior, a fost chemat la Roma oi obligat sa primeasca numirea ca Episcop de Ratisbona (Regensburg). A devenit proverbiala dezlipirea sa totala de comodita?ile la care func?ia ce o îndeplinea îi dadea dreptul: "în casele sale de bani nu se afla nici un ban; nici o picatura de vin în butoaie, nici un pumn de grâu în hambare".

A condus Dieceza numai timp de doi ani; apoi a cerut oi a ob?inut sa fie eliberat din aceasta func?ie oi s-a întors la via?a calugareasca în manastirea de la Wurzburg, reluându-oi cursurile la universitatea din Colonia. Ajuns la adânci batrâne?e oi sim?indu-se obosit, s-a îngrijit sa i se pregateasca un mormânt, la care se ducea zilnic oi recita oficiul pentru mor?i, cu gândul de a se pregati la o moarte buna. A încetat din via?a la Colonia, în ziua de 15 noiembrie 1280. Papa Pius al XI-Iea l-a declarat sfânt în anul 1931, iar Papa Pius al XII-lea l-a proclamat patron al celor care se ocupa cu otiin?ele naturale. Pentru calita?ile sale extraordinare oi activitatea sa în domeniul înva?amântului, i s-a acordat supranumele de "cel Mare" oi "Doctor Universal".

***

Prenumele Albert provine din alaturarea a doua cuvinte germanice vechi: adjectivul berth = stralucitor, glorios, oi prescurtarea cuvântului adal = nobil; împreuna exprima ideea: nobil plin de stralucire. Albert cel Mare a adaugat numelui sau stralucirea cea mai nobila: stralucirea sfin?eniei oi a otiintei.

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=89
Vă rugăm să respectați drepturile de autor