www.profamilia.ro /sfinti.asp?vieti=94
 
 SFIN?II 

Vie?ile sfin?ilor
sursa: www.catholica.ro

Hramul Bazilicilor Sfin?ilor Apostoli Petru oi Pavel
18 noiembrie (calendarul latin)

Dupa edictul din Milano (313), prin care împaratul Constantin acorda libertate Bisericii creotine, multe din edificiile publice, zidite pe cheltuiala împaratului (bazileul) oi numite bazilici, au fost transformate în lacaouri de închinare pentru credinciooii creotini, pastrându-oi numele de bazilica, nume de la care provine cuvântul biserica, oi care ulterior a fost atribuit tuturor lacaourilor de cult. Consfin?irea pentru serviciul divin a acestor lacaouri se facea în cadrul unei ceremonii solemne, la care edificiul era consacrat prin ungere cu Mirul sfin?it de Episcop oi apoi dedicat unui sfânt martir, sau Preacuratei Fecioare Maria, ori celebrarii unui mister din via?a Mântuitorului. Comemorarea anuala a zilei în care a avut loc sfin?irea oi dedica?ia constituie o sarbatoare deosebit de fastuoasa pentru credinciooii bisericii respective. Daca o anumita biserica prezinta imporian?a pentru întreaga creotinatate, hramul ei este sarbatorit, în cadrul slujbelor liturgice, de catre toate celelalte biserici. Urmând aceasta tradi?ie, Biserica Romano-Catolica sarbatoreote în ziua de 18 noiembrie hramul Bazilicii Sfântului Petru, aflata în Vatican, oi al Bazilicii Sfântului Pavel, aflata pe calea ce duce I.a Ostia, afara de zidurile vechii ceta?i a Romei.

Bazilica Sfântului Petru a fost ridicata pe locul unde se aflau ramaoitele pamânteoti ale Marelui Apostol, crucificat oi îngropat pe colina Vaticana, în timpul persecu?iei împaratului Nero; consacrarea a fost facuta de catre Papa Silvestru I (314-335). La început era formata dintr-un edificiu dreptunghiular, având cinci nave despar?ite prin coloane de marmura oi o absida decorata cu mozaicuri. În decursul timpului i s-au adus diferite modificari, iar Papa Iuliu al II-lea, folosind calita?ile artistice geniale ale lui Bramante oi Michelangelo, oi ale multor altor artioti, i-a dat forma oi stralucirea actuala. Între anii 1656 oi 1665, un alt geniu al renaoterii, Bernini, a adaugat cele 284 coloane masive, formând doua bra?e imense deschise, pentru a îmbratioa mul?imile ce se aduna în Pia?a Sf. Petru.

Bazilica Vaticana a devenit cel mai mare oi mai ilustru templu ai creotinata?ii; aici se desfaooara ceremoniile pontificale, oi creotinii veni?i din toata lumea se întâlnesc ca fra?i în casa parintelui comun. Între 11 octombrie 1962 oi 8 decembrie 1965, sub cupola maiestoasa a acestei bazilici au avut loc sesiunile solemne ale Conciliului Ecumenic Vatican II; cei peste 2500 de Parin?i conciliari - Cardinali, Episcopi, conducatori supremi de ordine calugareoti, teologi cu renume - împreuna cu delega?ii trimioi de toate confesiunile creotine oi reprezentan?i din diferite state ale lumii, au format o expresie vie a Bisericii lui Cristos, zidita pe temelia Sfin?ilor Apostoli, din rândul carora lui Petru i s-a încredin?at slujirea unita?ii.

Biserica din Roma a voit sa aduca o cinstire deosebita oi Sfântului Apostol Pavel, executat prin taierea capului în timpul aceleiaoi persecu?ii a lui Nero, probabil cu un an mai târziu decât Sfântul Petru. Execu?ia a avut loc în afara Romei, la locul numit astazi Tre Fontane - trei izvoare, aparute, dupa cum spune tradi?ia, în locurile atinse de capul taiat al apostolului; acolo a fost înmormântat oi trupul neînsufle?it. Pe acest loc s-a început, în anul 386, cladirea unei bazilici care sa aminteasca oi sa cinsteasca pe marele apostol al neamurilor. Lucrarile au fost terminate în anul 394 oi bazilica a fost consacrata de catre Papa Siriciu (384-399). Papa Leon cel Mare (440-461) a restaurat-o oi a împodobit-o cu diverse elemente artistice, dintre care se pastreaza oi astazi mozaicul de pe arcul triumfal de la absida, mozaic reprezentându-l pe Cristos "Pantocrator", simbolurile celor patru evanghelioti, oi cei 24 de batrâni din Apocalips. Ulterior, lânga bazilica s-a ridicat o manastire benedictina ce a intrat în istoria Bisericii. Unul dintre stare?i, Hildebrand Aldobrandeschi, a devenit Papa Grigore al VII-lea (1073-1085); tot aici, la 15 mai 1377, a venit de la Avignon Papa Grigore al XI-lea oi a reaoezat în Roma scaunul papal. În zilele de 15-16 iulie 1823, cladirea a fost distrusa de un incendiu; este reconstruita, oi apoi consacrata din nou în 1854 de catre Papa Pius al IX-lea. Aici, la slujba solemna ce a avut loc în sarbatoarea convertirii Sfântului Pavel (25 ianuarie) din anul 1959, slujba prezidata de însuoi Papa Ioan al XXIII-lea, înconjurat de colegiul Cardinalilor, Suveranul Pontif a propus convocarea unui Conciliu Ecumenic: "Venerabili fra?i oi iubi?i fii; rostim în fa?a voastra, cu inima tremurând de emo?ie, dar oi cu gândul hotarât, numele oi propunerea a doua fapte mare?e: un Sinod diecezan pentru oraoul Roma, oi un Conciliu Ecumenic pentru Biserica Universala".

Pentru toate aceste motive, de ordin religios, istoric oi artistic, Biserica Catolica participa în întregime la celebrarea hramului celor doua bazilici, fixata pentru data de 18 noiembrie. Este o noua ocazie, a patra în cursul unui an bisericesc, de a reflecta la via?a oi opera Principilor Apostolilor oi la cultul excep?ional ce li se acorda de-a lungul veacurilor. Sfin?ii Petru oi Pavel, ajungând spre sfâroitul vie?ii, în mod firesc au încercat sa faca un bilan? a ceea ce Domnul a lucrat prin ei.

Apostolul Petru, scriind: "celor care prin dreptatea Dumnezeului oi Mântuitorului nostru Isus Cristos au primit aceeaoi credin?a pre?ioasa ca oi noi", declara: "Cât timp mai sunt în via?a, socot de datoria mea sa va ?in sufletul treaz cu aceasta aducere aminte, a adevarurilor Evangheliei, deoarece otiu ca sfâroitul vie?ii mele se aproprie, aoa cum mi-a destainuit oi Domnul nostru Isus Cristos. Dar eu ma voi stradui ca oi dupa plecarea mea sa pastra?i mereu amintirea acestor lucruri. Caci noi, nu pe temeiul unor basme bine ticluite v-am adus la cunootinta venirea plina de putere a Domnului nostru Isus Cristos, ci pentru ca am vazut cu ochii nootri mare?ia lui" (2 Petru 1,13-16). La rândul sau, Sfântul Pavel marturisea lui Timotei, "adevarat copil al meu în credin?a": "Îi mul?umesc lui Cristos Isus, Domnul nostru, care mi-a dat putere, pentru ca m-a socotit vrednic de încredere când m-a pus în slujba sa, pe mine care mai înainte eram un blestemator, un prigonitor oi un asupritor. Dar am aflat îndurare, deoarece în necredin?a mea, o faceam din neotiin?a. Da, harul Domnului nostru s-a revarsat din plin, cu credinta oi dragostea în Isus Cristos... Tocmai de aceea am aflat milostivire, ca în mine cel dintâi sa-oi arate Isus Cristos întreaga sa rabdare, spre pilda celor care vor crede în el în vederea vie?ii veonice" (1Timotei 1,12-16).

Hramul Bazilicilor Sfin?ilor Petru oi Pavel este o chemare oi un îndemn ca, urmând cuvântul oi exemplul marilor apostoli, sa lucram la întarirea oi înfrumuse?area bazilicii interioare: "Nu oti?i oare ca voi sunte?i templul lui Dumnezeu oi ca Duhul lui Dumnezeu locuieote în voi? (1Corinteni 3,16).

adaptare dupa "Vie?ile Sfin?ilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=94
Vă rugăm să respectați drepturile de autor