pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Noul Testament
achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia

Faptele Apostolilor


Capitole: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28


Timotei îl însoțește pe Paul în misiune

161 Apoi a ajuns la Derbe și la Listra. Și era acolo un discipol cu numele Timotei, fiul unei evreice credincioase; tatăl lui era grec. 2 Frații din Listra și Iconiu dădeau bună mărturie despre el. 3 Voindu-l ca însoțitor, Paul l-a luat și l-a circumcis din cauza iudeilor care erau în acele locuri, căci toți știau că tatăl său era grec. 4 Când treceau prin cetăți, îi învățau să țină deciziile luate de apostolii și de prezbiterii din Ierusalim. 5 Astfel, Bisericile se întăreau în credință și creșteau în număr din zi în zi.

Viziunea lui Paul în Troas
    6 Apoi au străbătut Frigia și ținutul Galației pentru că au fost opriți de Duhul Sfânt să vestească cuvântul în Asia. 7 Când au ajuns la hotarele Misieia, au încercat să meargă în Bitiniab, dar Duhul lui Isus nu i-a lăsat. 8 Atunci, au trecut prin Misia și au coborât la Troasc. 9 În timpul nopții, Paul a avut o viziune: un bărbat macedonean stătea în picioare și îl ruga: "Treci în Macedoniad, ajută-ne!" 10 După ce am avut vedenia, am căutat să plecăme îndată în Macedonia, convinși că Dumnezeu ne-a chemat să le predicăm evanghelia.

Primele convertiri la Filipi
    11 Îmbarcându-ne de la Troas, ne-am dus direct în Samotraciaf, iar a doua zi, la Neapolig 12 și, de acolo, la Filipih, care este o cetate importantăi în ținutul Macedoniei, o colonie. În cetate am rămas câteva zile. 13 Într-o zi de sâmbătă, am ieșit în afara porții, lângă un râu, unde credeamj că este loc de rugăciunek. Așezându-ne, le-am vorbit femeilor care se adunaseră. 14 O femeie cu numele Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatiral, temătoare de Dumnezeum, ne asculta. Acesteia Domnul i-a deschis inima ca să asculte cu atenție cele spuse de Paul. 15 După ce a fost botezată ea și casa ei, ne-a invitat, zicând: "Dacă ați considerat că sunt credincioasă Domnului, veniți și rămâneți în casa mea!" Și ne-a obligat să acceptăm.

Arestarea și eliberarea lui Paul și Sila
    16 În timp ce mergeam spre locul de rugăciune, ne-a ieșit în cale o servitoare care avea un duh de ghicitoaren. Ghicind, ea aducea stăpânilor ei mult câștig. 17 Aceasta, ținându-se de Paul și de noi, a strigat: "Acești oameni sunt slujitorii Dumnezeului celui Preaînalt; ei vă vestesc calea mântuirii". 18 Lucrul acesta l-a făcut timp de mai multe zile. Iritat, Paul s-a întors și i-a spus duhului: "În numele lui Isus Cristos, îți poruncesc să ieși din ea!" Și a ieșit în aceeași clipă.
    19 Dar stăpânii ei, văzând că s-a dus speranța câștigului lor, i-au prins pe Paul și pe Sila și i-au dus cu forța în piață, înaintea autorităților, 20 apoi i-au înfățișat înaintea judecătoriloro, spunând: "Acești oameni tulbură cetatea noastră; sunt iudei 21 și predică obiceiuri pe care noi, fiind romani, nu avem voie nici să le primim, nici să le practicăm".
    22 Atunci, mulțimea s-a ridicat împotriva lor, iar judecătorii, după ce le-au smuls hainele, au poruncit să fie bătuți cu vergi. 23 După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare și i-au poruncit gardianului să-i țină în siguranță. 24 Acesta, primind o asemenea poruncă, i-a aruncat în partea cea mai dinăuntru a închisorii și le-a pus picioarele în butuci.
    25 Către miezul nopții, Paul și Sila se rugau și cântau imnuri lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau. 26 Dintr-o dată, a venit un mare cutremur, astfel încât s-au zguduit temeliile închisorii: toate ușile s-au deschis imediat și lanțurile tuturor s-au desfăcut. 27 Trezindu-se și văzând că ușile închisorii sunt deschise, gardianul și-a scos sabia și voia să se sinucidă, crezând că deținuții au fugit. 28 Dar Paul a strigat cu glas puternic: "Să nu-ți faci nici un rău pentru că toți suntem aici!" 29 Atunci el a cerut o lumină, a alergat înăuntru și, tremurând, s-a aruncat înaintea lui Paul și a lui Sila. 30 Apoi, scoțându-i afară, le-a zis: "Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?" 31 Ei i-au răspuns: "Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit tu și casa ta". 32 Și i-au vestit cuvântul Domnuluip lui și tuturor celor care erau în casa lui. 33 Luându-i chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile și îndată a fost botezat el și toți ai lui. 34 I-a dus apoi în casă, a pus masa și s-a bucurat cu toată casa pentru că a crezut în Dumnezeu.
    35 Când s-a făcut ziuă, judecătoriiq au trimis lictorir ca să spună: "Eliberați-i pe oamenii aceia". 36 Gardianul i-a adus la cunoștință lui Paul aceste cuvinte: "Judecătorii au trimis vorbă ca să fiți eliberați, așadar, ieșiți acum și mergeți în pace!" 37 Dar Paul a răspuns: "După ce, fără să fi fost judecați, ne-au bătut în public, pe noi, cetățeni romani, și ne-au aruncat în închisoare, acum ne scot afară în ascuns? Nu! Să vină ei înșiși și să ne elibereze".
    38 Lictorii au adus la cunoștința judecătorilor aceste cuvinte, iar ei, aflând că sunt romanis, au fost cuprinși de frică. 39 Au venit, i-au chemat și i-au eliberat, rugându-i să plece din cetatet. 40 Ieșind din închisoare, au intrat în casa Lidiei. Și după ce i-au văzut și i-au întărit pe frați, au plecat.

Note de subsol


a Misia este ținutul de la sud de Marea Marmara, pe coasta vestică a Turciei de azi și se învecina cu Bitinia la nord-est, Galația la est, iar la sud, cu Lidia și Frigia. Orașe mai importante erau Pergam, Troas și Assos.
b Bitinia este regiunea dintre Misia și Pont, pe coasta de nord-vest a Turciei de azi. Împreună cu Pont formau o provincie romană din anul 74 î.C. Orașe mai importante erau Niceea și Calcedon, care vor deveni sediile conciliilor ecumenice în 325, respectiv 451.
c Troas este o cetate-port la Marea Egee, în ținutul Misia, la 40 km sud de vechea cetate Troia. A fost întemeiată în epoca lui Alexandru cel Mare. În perioada romană se numea Colonia Augusta Alexandria Troas, bucurându-se de privilegii deosebite, care au permis dezvoltarea sa economică. Portul era un centru de comunicații între Asia și Macedonia. Ruinele poartă numele de Eschi-Stambul.
d Macedonia este regiunea de nord a Greciei, considerată în vechime o zonă locuită de barbari. A devenit importantă o dată cu regele Filip, cuceritorul Greciei, și mai ales cu Alexandru cel Mare. În timpul NT, era provincie romană cu capitala la Tesalonic.
e Începând de aici, relatarea se face la persoana I plural, probabil fiind martor ocular însuși Luca.
f Samotracia este o insulă în Marea Egee, la jumătatea distanței dintre coasta turcă și cea greacă, loc de escală pentru navigatori.
g Neapolis este orașul-port pentru Filipi. În greacă, înseamnă "orașul nou", azi se numește Kavalla. Distanța între Neapoli și Troas, în linie dreaptă, este de 200 km.
h Filipi este un oraș în nord-estul Greciei, la 17 km de țărm. Numele îi vine de la fondatorul Filip al II-lea al Macedoniei care l-a construit pe ruinele vechii cetăți Crenides. După anul 42, devine colonie romană. Se afla pe Via Egnatia care lega Roma de Bizanț. Săpăturile arheologice au scos la iveală centrul roman al orașului, în care s-a identificat o criptă, considerată că ar fi fost închisoarea sfântului Paul.
i Unele manuscrise vechi prezintă Filipi drept capitala Macedoniei, dar mărturiile istorice vorbesc despre Tesalonic ca fiind capitala Macedoniei.
j Există o mare diversitate între manuscrise cu privire la forma verbală: întâlnim atât persoana I plural, cât și persoana a III-a singular și impersonal.
k Termenul grec proseuche nu înseamnă sinagogă. Unii bibliști consideră că menționarea locului de rugăciune lângă râu ar fi un indiciu că în Filipi nu exista sinagogă. Presupunerea lui Paul că un loc de rugăciune ar putea fi lângă râu se bazează pe faptul că apa era necesară pentru spălările rituale.
l Oraș pe coasta vestică a Asiei Mici, la 65 km sud-est de Pergam, în ținutul Lidia. Era renumit, în special, prin vopsitoriile de purpură. Purpura era extrasă din cochilia unor scoici de mare care se găsesc în regiunile răsăritene ale Mării Mediterane. Culoarea este de roșu-închis, cu nuanță violetă. Stofa plușată, vopsită cu purpură, era foarte scumpă; astfel de haine erau purtate de cei mai înstăriți. Pe locul Tiatirei se află astăzi un orășel agricol cu numele Akhisar.
m Vezi n. Fap 2,11.
n Lit.: duh de python. Python era, după credința comună din epocă, numele dragonului care păzea templul ghicitorilor din Delfi, ucis apoi de Apolo.
o În coloniile romane, justiția era încredințată la doi pretori (duumviri jure dicundo).
p Unele manuscrise omit: Domnului.
q Câteva manuscrise adaugă aici: S-au adunat în piață și, amintindu-și de cutremurul care a avut loc, s-au temut. Această adăugire vrea să explice schimbarea atitudinii pretorilor.
r Lit.: purtătorii de vergi. La romani, lictorii îi însoțeau pe magistrați și executau ordinele acestora. Mergeau încolonați în fața demnitarilor: șase pentru pretor, doisprezece pentru consuli etc., purtând pe umăr fascii (legături) de vergi cu o secure la capăt.
s Spaima pretorilor este explicabilă deoarece un cetățean roman nu putea fi închis fără un proces și nu putea fi lovit cu vergi.
t Câteva manuscrise prezintă v. 39 într-o formă mult mai dezvoltată: Venind la închisoare cu mulți prieteni, i-au rugat să plece, spunând: "Nu eram bine informați despre voi și nu știam că sunteți oameni drepți". I-au eliberat și i-au rugat, zicând: "Plecați din cetatea aceasta ca să nu facem o altă tulburare în popor împotriva voastră". Este evident că acest text este o amplificare ulterioară a celui original.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire