pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Noul Testament
achizitionare: 20.02.2008; sursa: Editura Sapientia

Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Galateni


Capitole: 1 2 3 4 5 6


Salutul

11 Paul, apostol, nu din partea oamenilor, nici prin mijlocirea vreunui om, ci prin Isus Cristos și Dumnezeu Tatăl, care l-a înviat din morți; 2 și toți frații care sunt cu mine, către Bisericile din Galațiaa, 3 har vouă și pace de la Dumnezeu Tatăl nostru și de la Domnul Isus Cristos, 4 care s-a dat pe sine însuși pentru păcatele noastre ca să ne scoată din lumea prezentă, după voința lui Dumnezeu și a Tatălui nostru, 5 căruia să-i fie glorie în vecii vecilor! Amin.

Unica evanghelie
    6 Mă mir că ați trecut atât de repede de la cel care v-a chemat, prin harul lui Cristosb, la o altă evanghelie. 7 De fapt, nu este alta, ci sunt doar unii care vă tulbură și vor să deformeze evanghelia lui Cristos. 8 Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar predica o altă evanghelie în afară de aceea pe care v-am predicat-o, să fie anatemac. 9 Așa cum am mai spus, o spun acum din nou: dacă cineva vă predică o altă evanghelie în afară de aceea pe care ați primit-o, să fie anatema.
    10 Caut eu oare acum bunăvoința oamenilor? Sau a lui Dumnezeu? Ori caut eu să plac oamenilor? Dacă aș căuta să plac oamenilor, n-aș fi slujitoruld lui Cristos.

Cum a devenit Paul apostol
    11 Dar vă fac cunoscut, fraților, că evanghelia predicată de mine nu este după om: 12 nici n-am primit-o, nici n-am învățat-o de la vreun om, ci [am primit-o] prin revelația lui Isus Cristos.
    13 Ați auzit, desigur, de purtarea mea când eram în iudaism; cum persecutam peste măsură Biserica lui Dumnezeu și încercam s-o distrug. 14 Și pentru că eram plin de zel pentru tradiția [primită] de la strămoși, îi întreceam în iudaism pe mulți de o vârstă cu mine din neamul meu.
    15 Dar când i-a plăcut lui Dumnezeue, cel care m-a ales încă din sânul mamei mele și m-a chemat prin harul său, 16 mi l-a descoperit pe Fiul său în mine ca să-l vestesc păgânilor, imediat, fără să mă sfătuiesc cu cinevaf. 17 Și fără să urc la Ierusalim, la cei care erau apostoli înaintea mea, am mers în Arabia, apoi m-am întors din nou la Damasc.
    18 Trei ani după aceea, am urcat la Ierusalim să fac cunoștințăg cu Chefa și am rămas la el timp de cincisprezece zile. 19 Dar nu am văzut pe nimeni altul dintre apostoli, în afară de Iacob, fratele Domnuluih. 20 Ceea ce vă scriu, iată, [mărturisesc] înaintea lui Dumnezeu, că este adevărati.
    21 După aceea am mers în ținuturile Siriei și ale Ciliciei, 22 dar nu eram cunoscut la față Bisericilor din Iudeea care sunt în Cristos. 23 Acestea auziseră numai: "Cel care ne persecuta odinioară acum vestește credința pe care căuta atunci să o distrugă". 24 Și îl preamăreau pe Dumnezeu pentru mine.

Note de subsol


a Numele Galația are două sensuri: 1) inițial, indica platoul central al Antiohiei între Pont, Bitinia și Licaonia, teritoriu ocupat de galii veniți din Europa, care au invadat Macedonia, Grecia și Asia Mică în anul 279 î.C. După descrierea călătoriilor misionare din Fapte (cap. 13 și 14; 16,1-6), Paul nu a vizitat comunități creștine în nordul Galației. În schimb, a menținut un contact destul de strâns cu localitățile Antiohia, Derbe, Listra și Iconiu din sudul provinciei romane; 2) același nume este atribuit provinciei romane Galația înființată în anul 24 î.C., care includea vechiul teritoriu al Galației și regiunile Pisidiei, Pamfiliei și o parte din Licaonia.
b Unele manuscrise omit: Cristos, altele adaugă: Isus.
c Termenul grec anathema se referă la un obiect consacrat lui Dumnezeu. Obiectul consacrat poate fi oferit lui Dumnezeu sau distrus, în cazul în care nu mai este demn de Dumnezeu. Aici sfântul Paul îi amenință pe creștinii care se lasă amăgiți de predicatorii iudaizanți cu excluderea de la împărăția lui Dumnezeu și de la mântuire.
d Lit.: sclav.
e Cele mai vechi manuscrise omit: lui Dumnezeu.
f Lit.: cu carne și sânge.
g Termenul grec historeuo indică, în greaca elenistică, acțiunea de vizitare și observare a unui oraș, monument sau, cum este aici, a face cunoștință cu cineva, a omagia pe cineva.
h Este greu de identificat acest personaj. Este distinct de Iacob al lui Zebedeu, fratele sfântului Ioan evanghelistul. Tradiția patristică îl identifică cu Iacob al lui Alfeu, dar acest apostol este rar menționat în NT și în primele scrieri creștine. Iacob, "fratele Domnului" (ruda, verișorul), este cunoscut în special pentru rolul pe care l-a avut în conducerea Bisericii din Ierusalim, martirizat în anul 62. Tot lui i se atribuie Scrisoarea sfântului apostol Iacob.
i Lit.: nu mint.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire