pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Sf. Tereza de Lisieux: viața este iubire
Antonio Maria Sicari

achizitionare: 29.07.2003; sursa: Părinții Carmelitani Desculți

Inapoi la cuprins

CA ISUS:
TENEBRELE DIN VINEREA SFÂNTĂ ȘI INIMA RĂNITĂ

Tereza a primit harul de a înțelege într-adevăr misterul Copilăriei lui Isus: o copilărie care se prelungea până pe Cruce, acolo unde El a devenit în totalitate Copilul Tatălui ceresc, abandonat în mâinile Sale, înainte de a fi din nou depus pe pântecul Fecioarei Îndurerate. Terezei - în ultimul an și jumătate de viață - i s-a cerut să se contopească cu patima lui Isus. Murind pe Cruce, El a luat asupra sa toate păcatele noastre, tot refuzul nostru de Dumnezeu, tot blestemul nostru. Până și lumea a fost acoperită de întuneric. Dar în același timp, inima Sa ardea de iubire pentru tatăl și pentru toți oamenii. Astfel Isus experimenta la un loc toată întunecimea răului nostru și tot focul luminos al iubirii Sale. La fel și Tereza - în acele ultime luni de viață ale sale - se simțea împresurată de tenebre dense și de gânduri tulburătoare, dar învățăturile sale cele mai calde despre iubirea de Dumnezeu și de aproapele, dorințele sale cele mai năvalnice, expresiile sale cele mai gingașe și mai delicate au aparținut toate acestei perioade. Atunci a devenit ea în mod perfect "Tereza Pruncului Isus și a Sfintei Fețe".

Confidențe de-ale Terezei către sora M. Agneza a lui Isus (Paulina), în luna august 1897:

Dacă tu ai știi, Maica mea, ce gânduri teribile mă obsedează. Roagă-te pentru mine ca să nu-l ascult pe diavol... Sunt raționamentele celor mai răi materialiști care se impun spiritului meu: că mai târziu, datorită noilor progrese, știința va explica totul natural, că se va poseda rațiunea absolută a tot ce există și că anumite lucruri sunt misterioase numai pentru că nu au fost încă descoperite...etc. Cum poți avea astfel de gânduri când îl iubești atât de mult pe Dumnezeu! Până la sfârșit ofer aceste suferințe atât de mari pentru a obține lumina credinței săracilor necredincioși, pentru toți aceia care se îndepărtează de credința Bisericii...

Observând privirea Terezei înălțată spre fereastra infirmieriei, sora, Maria a Inimii Preasfinte I-a spus: "Cu câtă iubire privești cerul!". Tereza a tăcut. Mai târziu i-a mărturisit că făcuse această reflecție:

(Sora mea) crede că eu privesc bolta cerească gândindu-mă la adevăratul Cer. Dar nu, e doar pentru că admir cerul material. Celălalt mi-e mai închis ca niciodată. Apoi imediat mi-am spus cu mare delicatețe: "dar bineînțeles că tocmai din iubire privesc cerul, da, din iubire pentru Bunul Dumnezeu, pentru că - de când mi-am făcut oferta la Iubirea Milostivă - tot ceea ce fac, mișcările, privirile...totul e din iubire!".

(Ultimele convorbiri, 8 august 1897)
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire