pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Isidor (560-636)
Episcop și învățător al Bisericii

4 aprilie (calendarul latin)

Sfântul Isidor, Episcop de Sevilia, este unul dintre cei mai mari Părinți latini, care a reușit să adune într-un sigur corp de cunoștințe tot ce Sfinții Părinți ai Bisericii au transmis secolelor viitoare în domeniul credinței și al culturii. El a scris o carte foarte citită în întreg Evul Mediu, "Cartea despre originea lucrurilor", un fel de "enciclopedie" în care a adunat, cu zel, dar uneori fără spirit critic, principalele descoperiri și cunoștințe ale științei de până atunci. Deși a lucrat enorm de mult pentru răspândirea cuceririlor științifice, el a rămas în primul rând un Episcop zelos, preocupat de formarea și maturizarea culturală și morală a clerului Bisericii din Spania. În acest scop a întemeiat un colegiu bisericesc, prototip al viitoarelor seminarii, dăruind o mare parte din timpul și energiile sale instruirii candidaților la preoție.

Isidor s-a născut în jurul anului 560, în orașul Cartagina (Cartagina Spaniei) unde tatăl său a fost înalt funcționar imperial, într-o casă în care sfințenia era parcă o însușire de familie. Trei frați au devenit Episcopi și sfinți ai Bisericii: Leandru, Fulgențiu și Isidor; o soră, Florentina, a ajuns călugăriță, fiind ridicată și ea la cinstea altarelor. Leandru, fratele mai mare, a fost tutorele și învățătorul lui Isidor, rămas orfan în fragedă copilărie.

Viitorul "Învățător al Bisericii", autor al unui foarte mare număr de cărți, în care vorbește despre probleme din toate domeniile cunoașterii umane, de la agronomie la medicină, de la teologie la economie casnică, la început a fost un student nepăsător și foarte puțin dispus să se aplece asupra cărților. Într-o zi, s-a apropiat de o fântână ca să-și astâmpere setea și privirea i-a fost reținută de șanțurile adânci săpate în piatra dură de funia moale cu care se trăgea ciutura cu apă. A înțeles atunci că perseverența și voința omului pot învinge cele mai grele piedici în viață.

S-a întors cu o reînnoită dragoste de muncă la cărțile sale, și atât de mult a progresat în învățătură încât și-a meritat renumele de cel mai învățat om al timpului său. A intrat în rândul clericilor din Sevilia și a preluat, în urma morții fratelui său, scaunul episcopal al acestei Dieceze. Ca și fratele său, a fost Episcopul cel mai popular și cu cea mai mare autoritate în epoca sa; pentru acest motiv a fost ales să prezideze al patrulea Conciliu din Toledo (633), Conciliu de o deosebită însemnătate pentru Biserica din Spania. Citirea continuă a scrierilor Sfântului Augustin și ale Sfântului Grigore cel Mare l-a ajutat să devină, alături de Boetius și Cassiador, primul sistematizator și organizator al culturii creștine.

O legendă ne spune că, pe când Isidor era abia de o lună, un roi de albine s-a apropiat de leagănul său și a depus pe buzele lui un râuleț de miere, ca o prevestire a învățăturilor substanțiale și dulci care într-o zi aveau să fie rostite de buzele nevinovatului copil de atunci.

Știința lui adâncă și vastă, totdeauna însoțită de o umilință sinceră și o dragoste atotcuprinzătoare i-au meritat titlul de "doctor egregius" - "învățător strălucit" și aureola de sfânt.

* * *

Prenumele Isidor face parte dintre numele vechi grecești preluate de către creștini, chiar atunci când înțelesul lor era legat de mitologie. Isidor este cuvântul compus din numele Isis, zeiță a naturii și a fertilității la egipteni, și doron=dar; împreună înseamnă dar al zeiței Isis. Credința creștină nu a eliminat astfel de nume, deoarece valoarea unei vieți este dată de faptele omului, nu de numele pe care îl poartă. "Martirologiul Roman" are înscriși un număr de zece sfinți care au purtat numele de Isidor. Există și o formă feminină, Isidora, cu prescurtarea Dora. Sfântul Isidor, episcopul de Sevilia, ne avetizează prin istoria vieții sale că numai munca perseverentă ne ajută să cunoaștem adevărata rodnicie atât pe tărâmul cunoașterii cât și al credinței.

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire