pregateste pagina pentru tiparire

































 
 STUDIU 

Mic dicționar creștin catolic
pr. Ioan Tămaș

achizitionare: 04.03.2003; sursa: Sapientia

Prezentare    Index & Căutare

Liturgie
(Din gr. leitourgía, serviciu public, oficial). În Noul Testament, termenul este folosit pentru a desemna celebrarea Cuvântului divin (cf. Fap 13,2; Lc 1,23), vestirea Evangheliei (cf. Rom 15,16; Fil 2, 14-17.30) și practicarea carității (cf. Rom 15,27; 2Cor 9,12; Fil 2,25). În toate aceste situații este vorba de slujirea lui Dumnezeu și a oamenilor. Din punct de vedere teologic, "liturgia este considerată ca exercitarea funcției sacerdotale a lui Cristos, prin care sfințirea omului este reprezentată prin semne văzute și este realizată într-un mod propriu fiecăruia și în același timp se aduce cultul public integral de către trupul mistic al lui Cristos - de către Cap și mădularele sale. Prin urmare, orice celebrare liturgică, întrucât este opera lui Cristos-Preotul și a Trupului său, care este Biserica, este acțiune sacră prin excelență" (SC 7). "În liturgia Bisericii, Dumnezeu Tatăl este binecuvântat și adorat ca izvorul tuturor binecuvântărilor creației și ale mântuirii, cu care ne-a binecuvântat în Fiul său, pentru a ne dărui Duhul înfierii. Lucrarea lui Cristos în liturgie este sacramentală pentru că misterul său de mântuire se face prezent în ea prin puterea Duhului său Sfânt; pentru că trupul său, care este Biserica, e într-un fel sacramentul (semnul și instrumentul) prin care Duhul Sfânt împărtășește misterul mântuirii; pentru că, în acțiunile ei liturgice, Biserica peregrină ia parte de pe acum, ca într-o pregustare, la liturgia cerească" (CBC 1110-1111).


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire