pregateste pagina pentru tiparire

































 
 STUDIU 

Mic dicționar creștin catolic
pr. Ioan Tămaș

achizitionare: 04.03.2003; sursa: Sapientia

Prezentare    Index & Căutare

- F -

Fabrica Sfântului Petru
Oficiu din cadrul Curiei romane, care se ocupă cu conservarea, curățenia și disciplina interioară a bazilicii "Sfântul Petru". La început, denumire dată de Papa Clement al VII-lea (1523-1534) unei congregații din cadrul aceleiași Curii, care avea misiunea de a administra fondurile destinate construirii bazilicii "Sfântul Petru".

Facultate
(Din lat. facúltas, posibilitate, capacitate). În Dreptul canonic, în sens larg, puterea de a face ceva valid sau licit în virtutea propriului drept sau în virtutea unui drept acordat de cineva în mod legal; în sens strict, puterea acordată cuiva de către un superior competent pentru a îndeplini în mod valid sau licit un anumit act juridic. Așa sunt, de pildă, facultățile habituale acordate Ordinarilor de către Scaunul Apostolic, sau facultatea acordată unui preot de către Ordinariul locului, pentru a putea asculta în mod valid mărturisirile sacramentale.

Familie (Sfânta)
Familia Sfântă din Nazaret formată din sfântul Iosif, soțul Preacuratei Fecioare Maria, din Preasfânta Fecioară Maria, Mama lui Isus, și din Isus. Biserica Romano-Catolică celebrează sărbătoarea Sfintei Familii în prima duminică de după solemnitatea Nașterii Domnului.

Fapte bune
Acțiuni inspirate de credință și dragoste, cum sunt: rugăciunea, postul, pomana, apărarea celor slabi, vizitarea celor bolnavi etc. (cf. Mt 8,12; Rom 12,1-15; Iac 1,26-2,17).

Fapte de milostenie
Acțiunile caritabile prin care venim în ajutorul aproapelui în nevoile lui trupești și sufletești. A instrui, a sfătui, a mângâia, a încuraja sunt fapte de milostenie spirituală, ca și a ierta și a suporta cu răbdare pe alții. Faptele de milostenie trupească sunt mai ales a-i hrăni pe cei flămânzi, a-i adăposti pe cei fără locuință, a-i îmbrăca pe cei goi, a-i vizita pe cei bolnavi și pe cei închiși, a-i îngropa pe cei morți (cf. Mt 25, 31-46). Printre aceste gesturi, pomana făcută celor săraci este una din principalele mărturii ale iubirii frățești și o faptă de dreptate plăcută lui Dumnezeu (cf. CBC 2447).

Fate bene fratelli
(În ital. "Faceți bine, fraților"). Denumire dată membrilor Ordinului spitalicesc al Sfântului Ioan al lui Dumnezeu. Ioan al lui Dumnezeu (1494-1550), portughez de origine, a înființat la Granada (Spania) o comunitate de laici care să asigure asistența celor bolnavi, declarată ulterior ordin călugăresc de către Papa Grigore al XIII-lea în anul 1572. Astăzi membrii acestui ordin sunt în cea mai mare parte frați laici (simpli călugări) și pe lângă cele trei voturi obișnuite (de castitate, de ascultare și de sărăcie) fac și votul de a sluji în spitale.

Feciorie
Starea acelor creștini care renunță la căsătorie și trăiesc în castitate perfectă pentru a se putea dărui cu totul lui Dumnezeu. Începând chiar din primele timpuri ale Bisericii, au existat mereu bărbați și femei care au dus o viață de feciorie consacrată, îmbinând rugăciunea statornică cu slujirea plină de abnegație a celor nevoiași și bolnavi (cf. LG 42; PC 12).

Federație monastică
Unirea a două sau a mai multor mănăstiri autonome în conformitate cu statutele aprobate de Scaunul Apostolic și acceptate în mod liber de mănăstirile federate.

Ferendae sententiae
(Expr. lat., "Sentință ce trebuie pronunțată"). Pedeapsă canonică ce "îl obligă pe cel vinovat numai după ce a fost impusă" de superior sau de judecător (cf. CDC, can. 1314). Majoritatea pedepselor canonice sunt feréndae senténtiae.

Fericit

Fervoare
(Din lat. férvor, căldură). Stare sufletească a aceluia care simte un gust puternic, o dorință mare și un zel arzător pentru actele de evlavie (rugăciune, meditație etc.), care vrea din toată inima să facă binele, să progreseze în desăvârșirea creștină și să ajungă la sfințenia vieții.

Fideism
(Din fr. fidéisme, derivat din lat. fídes, credință). Refuz de a folosi rațiunea în domeniul cunoașterii religioase. Această mișcare filozofico-teologică a apărut în Franța la începutul sec. al XIX-lea ca o reacție la raționalismul și iluminismul din secolul precedent. Principala caracteristică a acestei mișcări a constat într-o critică puternică față de rațiunea umană (devenită criteriu unic de adevăr la enciclopediști), în favoarea exaltării exagerate a credinței, capabilă de a recunoaște adevărul Revelației fără ajutorul semnelor exterioare sau al motivelor credibilității. Fideismul a fost condamnat de Biserică.

Fides quaerens intellectum
(Expr. lat., "credința care caută să înțeleagă"). Titlul pe care sfântul Anselm de Aosta (1033-1109) l-a dat la începutul lucrării sale teologice Proslógion. "Fídes quaérens intelléctum" nu e altceva decât o variantă a afirmației sfântului Augustin: "Crédo ut intélligam" (cred ca să înțeleg) și care vrea să spună că, în teologie, credința are un rol mai mare asupra minții, inspirând-o și călăuzind-o, decât are rațiunea asupra credinței.

Filială
O comunitate de credincioși care nu este ridicată la rangul de parohie, ci aparține unei parohii care își are sediul în altă comunitate. Biserică filială: lăcaș de cult în folosul unei filiale.

Filioque
(Cuv. lat., "și de la Fiul"). Prin această expresie se afirmă că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și de la Fiul și că cele trei persoane ale Sfintei Treimi sunt întru totul egale. "Sfântul Duh își trage esența și ființa subzistentă deopotrivă de la Tatăl și de la Fiul și purcede din veșnicie atât de la unul, cât și de la celălalt ca de la un singur Principiu și printr-o singură spirație... Și pentru că tot ce este al Tatălui, Tatăl însuși l-a dăruit Fiului său unic născându-l, cu excepția paternității sale, și această purcedere a Duhului Sfânt de la Fiul el o deține din veșnicie de la Tatăl său care l-a născut din veșnicie" (DS 1300-1301). Folosirea acestei formule în Crez s-a făcut treptat în liturgia latină (între sec. al VIII-lea și al XI-lea) și constituie, până astăzi, un punct de divergență între Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe.

Fiul lui Dumnezeu
Numele "Fiul lui Dumnezeu" arată relația unică și veșnică a lui Isus Cristos cu Dumnezeu, Tatăl său: el este Fiul unul-născut al Tatălui (cf. In 1,14; 3,16.18) și el însuși e Dumnezeu (cf. In 1,9). Pentru a fi creștin trebuie să crezi că Isus este Fiul lui Dumnezeu (cf. Fap 8,37; 1In 2,23). (Cf. CBC 453).

Focolarini
(Din it. focolaríni, derivat din focolare, focar). Mișcare religioasă (denumirea oficială Ópera Maríae) în sânul Bisericii Catolice, la care participă bărbați și femei care voiesc să trăiască o viață mai conformă cu Evanghelia și îndeosebi să trăiască virtutea iubirii și unitatea în spiritul lui Isus. Mișcarea a fost inființată de o învățătoare din Trento (Italia), Chiara Lubich, în anul 1943. În decursul anilor au apărut diferite ramuri: "Noua Familie", "Noua Omenire", "Mișcarea preoțească", "New Generation". Focolarinii au fost aprobați în anul 1962 de Papa Ioan al XXIII-lea. Astăzi sunt prezenți în peste o sută de țări din toate continentele.

For extern și intern
(Din lat. fórum, piață; viață publică). În Dreptul canonic, sfera sau sectorul în care este exercitată puterea ecleziastică de conducere (jurisdicție). Aparține forului extern tot ceea ce privește disciplina ecleziastică, ordinea, raporturile publice ale credincioșilor dintre ei și cu autoritățile ecleziastice, binele comun. Aparține forului intern, specific numai Bisericii, tot ceea ce se petrece în conștiință și are legătură imediată cu Dumnezeu, precum și acțiunile oculte, cât timp rămân oculte. Forul extern este judiciar și extrajudiciar sau administrativ; cel intern este sacramental (specific tainei Pocăinței) și extrasacramental.

Forma canonică (a căsătoriei)
Forma impusă de Biserică pentru celebrarea validă a unei căsătorii. Pentru ca o căsătorie să fie validă este necesar să fie celebrată în fața Ordinariului locului sau a parohului locului, ori în fața unui preot sau chiar a unui diacon, delegați în mod legitim pentru celebrare, și în fața a doi martori. Dispensa de la forma canonică este posibilă numai în cazurile prevăzute în mod expres de lege: în cazul căsătoriei mixte, când trebuie să existe motive foarte serioase, și în cazul pericolului de moarte (cf. CDC, can. 1127 și 1079).

Franciscani
Călugări care aparțin ordinului mendicant (Órdo Frátrum Minórum, Ordinul fraților minori) înființat de sfântul Francisc de Assisi (1182-1226). Fără să posede nici un fel de proprietate, nici individuală, nici comunitară, membrii acestui Ordin trebuiau să predice, să practice pocăința și să trăiască din pomeni și din munca proprie. Astăzi franciscanii sunt organizați în trei mari ordine independente: Conventualii (Órdo Frátrum Minórum Conventuálium), Observanții (Órdo Frátrum Minórum Reguláris Observántiae) și Capucinii (Órdo Frátrum Minórum Capucinórum).

Frângerea pâinii
(În lat. Fráctio pánis). Gestul ruperii pâinii de către Isus la Ultima Cină (cf. 1Cor 11,24; Lc 22,19; Mc 14,22; Mt 26,26), care la începuturile Bisericii era denumirea dată întregii celebrări euharistice (cf. Fap 2,42.46; 20,7). La Sfânta Liturghie, frângerea pâinii are loc după semnul de pace și are această semnificație: "Noi cei mulți suntem un singur trup, căci toți ne împărtășim din aceeași unică pâine" (1Cor 10,17).

Frate
(Din lat. fráter). Denumire dată călugărilor care nu sunt destinați preoției sau celor care nu sunt încă preoți. Călugărilor preoți li se spune "Părinte" (Páter).

Frați separați
Denumire dată creștinilor care aparțin Bisericilor și comunităților ecleziale care nu sunt în comuniune deplină cu Biserica Catolică (de ex. creștinii ortodocși și cei protestanți).

Frații Școlilor Creștine
(Fr. Frères des écoles chrétiennes). Congregație călugărească întemeiată la Reims în 1681 și la Paris în 1684 de către sfântul Ioan de la Salle (Jean Baptiste de la Salle) și recunoscută în 1725 de către Papa Benedict al XIII-lea, formată din călugări care nu sunt preoți și care se dedică educației și formării tinerilor. Astăzi Frații Școlilor Creștine sunt în număr de aprox. 10.000 și activează în peste 80 de țări.


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire